Piața valutară fără numerar sub presiune, cererea a depășit oferta

Rulajul pe piața valutară fără numerar a constituit 1,3 miliarde de euro în luna august, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Pe piața interbancară au fost consemnate cumpărări de 26,6 milioane de euro și vânzări de 31,9 milioane de euro, în timp ce pe piața intrabancară volumele au fost mult mai ridicate: 449,5 milioane de euro la cumpărări și 793,3 milioane de euro la vânzări.

Dolarul SUA a dominat tranzacțiile intrabancare, cu cumpărări de circa 173,4 milioane de euro echivalent și vânzări de 273,8 milioane de euro. Euro a avut o pondere și mai mare, cu peste 266 milioane de euro cumpărări și 491 milioane de euro vânzări. Rubla rusească a generat tranzacții reduse, de aproximativ 1,45 milioane de euro la cumpărări și 4,67 milioane de euro la vânzări. Leul românesc a înregistrat vânzări de peste 20,7 milioane de euro, la doar 1,63 milioane de euro cumpărări. Tranzacții mai mici au vizat lira sterlină (5,36 milioane de euro cumpărări și 1,71 milioane de euro vânzări), francul elvețian (1,44 milioane de euro cumpărări și 0,36 milioane de euro vânzări), dar și hrivna ucraineană sau alte valute.

În total, piața valutară fără numerar a consemnat un deficit de valută pe segmentul bancar, cu vânzări de peste 343 milioane de euro mai mari decât cumpărările. Aceste date confirmă tendința de presiune pe piața valutară, cu cerere net superioară de valută din partea clienților față de oferta disponibilă, în special pe segmentele dolar și euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cerere #euro #dolari #oferta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2025 a fost „un an de creștere” și „un an foarte important”, a anunțat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, într-o conferință de presă în care cifrele au crescut constant de la un slide la altul. În perioada ianuarie–septembrie 2025, PIB-ul s-ar fi majorat cu 2% față de aceeași perioadă din 2024, iar pentru 11 luni, atenție, fără luna decembrie, creșterea ajunge deja la „cel puțin” 2,7%.

Ministrul a precizat că datele pentru luna a 12-a încă lipsesc, dar optimismul este complet: la final de an, economia va fi „cel puțin” tot acolo. Creșterea este, potrivit oficialului, „peste estimările inițiale” ale ministerului și, pentru liniștea tuturor, confirmată și de partenerii internaționali: Uniunea Europeană, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

La capitolul motoare ale creșterii, lista este generoasă și cuprinzătoare: agricultura, construcțiile de la blocuri locative până la construcții industriale, tehnologiile informaționale, comunicațiile, comerțul intern, industria energetică, sănătatea, asistența socială, învățământul și sectorul financiar-bancar. Practic, aproape tot ce mișcă… a crescut.

Punctul culminant al prezentării a fost producția industrială, care, în perioada ianuarie–noiembrie 2025, ar fi crescut cu 4,9%. Ministrul a subliniat că aceasta este dovada clară a schimbării de paradigmă promise la preluarea mandatului: trecerea de la o economie bazată pe consum la una bazată pe producție și inovație. „4,9% este relevant”, a concluzionat Osmochescu, a sugerat că industria a primit mesajul.

În final, oficialul a mai anunțat că turismul devine prioritate pentru 2026 și va trece din subordinea Ministerului Culturii la Ministerul Economiei, unde, potrivit ministrului, există „potențial de creștere”. Cu alte cuvinte, dacă toate sectoarele au crescut deja, mai rămâne doar să crească și turismul, de preferat, tot peste estimări.