Piața vapeurilor: importurile cresc, vânzările oficiale scad

29 Apr. 2025, 12:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2025, 12:35 // Actual //  bani.md

În 2024, importul de țigări electronice în Republica Moldova s-a dublat. Potrivit informațiilor oferite de Serviciul Vamal pentru Logos Press, anul trecut au fost introduse în țară aproape 14 mii de litri de lichid pentru țigări electronice de unică folosință — de două ori mai mult decât în anul precedent. În plus, au fost importate peste 35 de tone de dispozitive electronice pentru reîncărcarea cu lichid pentru vapat. În același timp, reprezentanții rețelelor de retail afirmă că vânzările de țigări electronice în magazine au scăzut. Experții explică acest fenomen prin migrarea pieței în zona gri, unde produsele ajung fără impedimente la minori, scrie infotag.md.

În 2023, în Moldova au fost importate 6,5 mii de litri de lichid pentru vape-uri, o cantitate modestă, având în vedere cererea în creștere pe piață. În 2024, cifra s-a dublat, însă cea mai mare parte a vânzărilor au loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în mediul online – existând cel puțin 30 de magazine online mari, inclusiv pe rețelele sociale (Instagram, TikTok, Telegram).

Această tendință a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1128 de conturi online care promovau deschis produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor de aproximativ un milion de lei, această practică continuă. Angajații FISC-ului au întocmit în total 544 de procese-verbale privind contravențiile comise de vânzătorii online.

Marile rețele de supermarketuri, magazine de alcool și benzinării constată că, în perioada 2024–2025, s-a înregistrat un declin semnificativ al vânzărilor de țigări electronice. Retailerii consideră că nu este vorba de o scădere a cererii, ci de o schimbare a canalelor de distribuție și a priorităților furnizorilor. Aceștia preferă să-și dezvolte propriile puncte de vânzare specializate și pun accent pe propriile site-uri. Totuși, furnizorii recunosc acest lucru doar parțial.

Dmitrii Strusovschii, importator de produse din tutun și accesorii pentru fumat, precum și proprietar al rețelei „Casa del Tabaco”, a menționat pentru Logos Press că în special sunt în scădere țigările electronice de unică folosință. Prima cauză o reprezintă legislația care limitează volumul cartușelor și rezervoarelor la 2 ml. Acest standard este respectat de retailul oficial, în timp ce vânzătorii ilegali din mediul online oferă produse de diferite capacități, fără restricții. Ca urmare, consumatorii s-au orientat masiv către piața ilegală. A doua cauză este tendința de economisire în rândul consumatorilor, ceea ce a dus la o migrare de la vape-urile de unică folosință către dispozitivele reutilizabile.

„Oricum am privi, piața ilicită a tutunului continuă să prospere, rămânând în afara sferei de control a autorităților”, afirmă Strusovschii. „Când vorbim despre țigările electronice, ne referim la rulaje de milioane, care nu sunt supuse controalelor, inclusiv celui fiscal. Situația se va agrava și mai mult în 2026, când va intra în vigoare interdicția privind țigările electronice cu arome. Nimeni nu știe cum va fi aplicată această măsură, mai ales în contextul contrabandei constante din regiunea transnistreană. Pentru operatorii autorizați este clar: vape-urile se vor concentra și mai mult în zona ilegală.”

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a subliniat că este puțin probabil ca presiunea fiscală să aibă efectul dorit. Din 2022, accizele au fost majorate: în 2025, acciza pentru cartușele și rezervoarele de țigări electronice a crescut cu 15% (de la 2690,87 lei/litru la 3094,50 lei/litru). Însă această creștere bruscă a fost însoțită de lipsa unor mecanisme eficiente de control, ceea ce a dus la formarea unei piețe ilegale spontane și în expansiune rapidă.

„Am impus reguli stricte pentru afacerile legale, dar nu am asigurat controlul la frontieră”, a declarat Ioniță. „A rezultat un paradox: businessul legal este supus unei presiuni crescute, în timp ce piața ilegală a fost stimulată să crească. În doar doi ani (2022–2024), bugetul de stat a pierdut aproximativ 650 de milioane de lei pe fondul creșterii contrabandei. Noile taxe au crescut marja de profit a vape-urilor, iar dimensiunea lor compactă le face extrem de ușor de introdus ilegal. Într-o geantă de damă se pot transporta țigări electronice în valoare de până la 2000 de euro. Este o piață mobilă și descentralizată, în care chiar și una-două persoane pot organiza aprovizionarea.”

Veaceslav Ioniță a remarcat faptul că, anul trecut, volumul contrabandei a început să scadă (cu 1,9 puncte procentuale), ceea ce a generat venituri mai mari din TVA. Cu toate acestea, contrabanda rămâne un fenomen persistent, care nu poate fi combătut doar prin măsuri fiscale sau polițienești. Problema principală constă în faptul că piața țigărilor electronice ilegale este descentralizată și funcționează în loturi mici, ceea ce o face aproape imposibil de monitorizat.

„Normele adoptate nu trebuie să fie doar formale, ci aplicabile în practică. Este esențial ca statul să privească afacerile legale nu ca pe o problemă, ci ca pe un aliat în lupta cu economia tenebră. În caz contrar, nu luptăm în Moldova cu obiceiul dăunător, ci cu cei care încearcă să respecte legea – întărind, astfel, pozițiile celor care o încalcă.”

Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, utilizarea țigărilor electronice a crescut brusc în rândul tinerilor, în special al adolescenților. Conform datelor oficiale, în Moldova 12,7% dintre minorii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani folosesc țigări electronice.

04 Aug. 2026, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2026, 16:31 // Actual //  bani.md

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.