Piața vapeurilor: importurile cresc, vânzările oficiale scad

În 2024, importul de țigări electronice în Republica Moldova s-a dublat. Potrivit informațiilor oferite de Serviciul Vamal pentru Logos Press, anul trecut au fost introduse în țară aproape 14 mii de litri de lichid pentru țigări electronice de unică folosință — de două ori mai mult decât în anul precedent. În plus, au fost importate peste 35 de tone de dispozitive electronice pentru reîncărcarea cu lichid pentru vapat. În același timp, reprezentanții rețelelor de retail afirmă că vânzările de țigări electronice în magazine au scăzut. Experții explică acest fenomen prin migrarea pieței în zona gri, unde produsele ajung fără impedimente la minori, scrie infotag.md.

În 2023, în Moldova au fost importate 6,5 mii de litri de lichid pentru vape-uri, o cantitate modestă, având în vedere cererea în creștere pe piață. În 2024, cifra s-a dublat, însă cea mai mare parte a vânzărilor au loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în mediul online – existând cel puțin 30 de magazine online mari, inclusiv pe rețelele sociale (Instagram, TikTok, Telegram).

Această tendință a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1128 de conturi online care promovau deschis produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor de aproximativ un milion de lei, această practică continuă. Angajații FISC-ului au întocmit în total 544 de procese-verbale privind contravențiile comise de vânzătorii online.

Marile rețele de supermarketuri, magazine de alcool și benzinării constată că, în perioada 2024–2025, s-a înregistrat un declin semnificativ al vânzărilor de țigări electronice. Retailerii consideră că nu este vorba de o scădere a cererii, ci de o schimbare a canalelor de distribuție și a priorităților furnizorilor. Aceștia preferă să-și dezvolte propriile puncte de vânzare specializate și pun accent pe propriile site-uri. Totuși, furnizorii recunosc acest lucru doar parțial.

Dmitrii Strusovschii, importator de produse din tutun și accesorii pentru fumat, precum și proprietar al rețelei „Casa del Tabaco”, a menționat pentru Logos Press că în special sunt în scădere țigările electronice de unică folosință. Prima cauză o reprezintă legislația care limitează volumul cartușelor și rezervoarelor la 2 ml. Acest standard este respectat de retailul oficial, în timp ce vânzătorii ilegali din mediul online oferă produse de diferite capacități, fără restricții. Ca urmare, consumatorii s-au orientat masiv către piața ilegală. A doua cauză este tendința de economisire în rândul consumatorilor, ceea ce a dus la o migrare de la vape-urile de unică folosință către dispozitivele reutilizabile.

„Oricum am privi, piața ilicită a tutunului continuă să prospere, rămânând în afara sferei de control a autorităților”, afirmă Strusovschii. „Când vorbim despre țigările electronice, ne referim la rulaje de milioane, care nu sunt supuse controalelor, inclusiv celui fiscal. Situația se va agrava și mai mult în 2026, când va intra în vigoare interdicția privind țigările electronice cu arome. Nimeni nu știe cum va fi aplicată această măsură, mai ales în contextul contrabandei constante din regiunea transnistreană. Pentru operatorii autorizați este clar: vape-urile se vor concentra și mai mult în zona ilegală.”

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a subliniat că este puțin probabil ca presiunea fiscală să aibă efectul dorit. Din 2022, accizele au fost majorate: în 2025, acciza pentru cartușele și rezervoarele de țigări electronice a crescut cu 15% (de la 2690,87 lei/litru la 3094,50 lei/litru). Însă această creștere bruscă a fost însoțită de lipsa unor mecanisme eficiente de control, ceea ce a dus la formarea unei piețe ilegale spontane și în expansiune rapidă.

„Am impus reguli stricte pentru afacerile legale, dar nu am asigurat controlul la frontieră”, a declarat Ioniță. „A rezultat un paradox: businessul legal este supus unei presiuni crescute, în timp ce piața ilegală a fost stimulată să crească. În doar doi ani (2022–2024), bugetul de stat a pierdut aproximativ 650 de milioane de lei pe fondul creșterii contrabandei. Noile taxe au crescut marja de profit a vape-urilor, iar dimensiunea lor compactă le face extrem de ușor de introdus ilegal. Într-o geantă de damă se pot transporta țigări electronice în valoare de până la 2000 de euro. Este o piață mobilă și descentralizată, în care chiar și una-două persoane pot organiza aprovizionarea.”

Veaceslav Ioniță a remarcat faptul că, anul trecut, volumul contrabandei a început să scadă (cu 1,9 puncte procentuale), ceea ce a generat venituri mai mari din TVA. Cu toate acestea, contrabanda rămâne un fenomen persistent, care nu poate fi combătut doar prin măsuri fiscale sau polițienești. Problema principală constă în faptul că piața țigărilor electronice ilegale este descentralizată și funcționează în loturi mici, ceea ce o face aproape imposibil de monitorizat.

„Normele adoptate nu trebuie să fie doar formale, ci aplicabile în practică. Este esențial ca statul să privească afacerile legale nu ca pe o problemă, ci ca pe un aliat în lupta cu economia tenebră. În caz contrar, nu luptăm în Moldova cu obiceiul dăunător, ci cu cei care încearcă să respecte legea – întărind, astfel, pozițiile celor care o încalcă.”

Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, utilizarea țigărilor electronice a crescut brusc în rândul tinerilor, în special al adolescenților. Conform datelor oficiale, în Moldova 12,7% dintre minorii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani folosesc țigări electronice.

#vapeuri #vanzari oficiale #importuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi