Piața vapeurilor: importurile cresc, vânzările oficiale scad

29 Apr. 2025, 12:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2025, 12:35 // Actual //  bani.md

În 2024, importul de țigări electronice în Republica Moldova s-a dublat. Potrivit informațiilor oferite de Serviciul Vamal pentru Logos Press, anul trecut au fost introduse în țară aproape 14 mii de litri de lichid pentru țigări electronice de unică folosință — de două ori mai mult decât în anul precedent. În plus, au fost importate peste 35 de tone de dispozitive electronice pentru reîncărcarea cu lichid pentru vapat. În același timp, reprezentanții rețelelor de retail afirmă că vânzările de țigări electronice în magazine au scăzut. Experții explică acest fenomen prin migrarea pieței în zona gri, unde produsele ajung fără impedimente la minori, scrie infotag.md.

În 2023, în Moldova au fost importate 6,5 mii de litri de lichid pentru vape-uri, o cantitate modestă, având în vedere cererea în creștere pe piață. În 2024, cifra s-a dublat, însă cea mai mare parte a vânzărilor au loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în mediul online – existând cel puțin 30 de magazine online mari, inclusiv pe rețelele sociale (Instagram, TikTok, Telegram).

Această tendință a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1128 de conturi online care promovau deschis produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor de aproximativ un milion de lei, această practică continuă. Angajații FISC-ului au întocmit în total 544 de procese-verbale privind contravențiile comise de vânzătorii online.

Marile rețele de supermarketuri, magazine de alcool și benzinării constată că, în perioada 2024–2025, s-a înregistrat un declin semnificativ al vânzărilor de țigări electronice. Retailerii consideră că nu este vorba de o scădere a cererii, ci de o schimbare a canalelor de distribuție și a priorităților furnizorilor. Aceștia preferă să-și dezvolte propriile puncte de vânzare specializate și pun accent pe propriile site-uri. Totuși, furnizorii recunosc acest lucru doar parțial.

Dmitrii Strusovschii, importator de produse din tutun și accesorii pentru fumat, precum și proprietar al rețelei „Casa del Tabaco”, a menționat pentru Logos Press că în special sunt în scădere țigările electronice de unică folosință. Prima cauză o reprezintă legislația care limitează volumul cartușelor și rezervoarelor la 2 ml. Acest standard este respectat de retailul oficial, în timp ce vânzătorii ilegali din mediul online oferă produse de diferite capacități, fără restricții. Ca urmare, consumatorii s-au orientat masiv către piața ilegală. A doua cauză este tendința de economisire în rândul consumatorilor, ceea ce a dus la o migrare de la vape-urile de unică folosință către dispozitivele reutilizabile.

„Oricum am privi, piața ilicită a tutunului continuă să prospere, rămânând în afara sferei de control a autorităților”, afirmă Strusovschii. „Când vorbim despre țigările electronice, ne referim la rulaje de milioane, care nu sunt supuse controalelor, inclusiv celui fiscal. Situația se va agrava și mai mult în 2026, când va intra în vigoare interdicția privind țigările electronice cu arome. Nimeni nu știe cum va fi aplicată această măsură, mai ales în contextul contrabandei constante din regiunea transnistreană. Pentru operatorii autorizați este clar: vape-urile se vor concentra și mai mult în zona ilegală.”

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a subliniat că este puțin probabil ca presiunea fiscală să aibă efectul dorit. Din 2022, accizele au fost majorate: în 2025, acciza pentru cartușele și rezervoarele de țigări electronice a crescut cu 15% (de la 2690,87 lei/litru la 3094,50 lei/litru). Însă această creștere bruscă a fost însoțită de lipsa unor mecanisme eficiente de control, ceea ce a dus la formarea unei piețe ilegale spontane și în expansiune rapidă.

„Am impus reguli stricte pentru afacerile legale, dar nu am asigurat controlul la frontieră”, a declarat Ioniță. „A rezultat un paradox: businessul legal este supus unei presiuni crescute, în timp ce piața ilegală a fost stimulată să crească. În doar doi ani (2022–2024), bugetul de stat a pierdut aproximativ 650 de milioane de lei pe fondul creșterii contrabandei. Noile taxe au crescut marja de profit a vape-urilor, iar dimensiunea lor compactă le face extrem de ușor de introdus ilegal. Într-o geantă de damă se pot transporta țigări electronice în valoare de până la 2000 de euro. Este o piață mobilă și descentralizată, în care chiar și una-două persoane pot organiza aprovizionarea.”

Veaceslav Ioniță a remarcat faptul că, anul trecut, volumul contrabandei a început să scadă (cu 1,9 puncte procentuale), ceea ce a generat venituri mai mari din TVA. Cu toate acestea, contrabanda rămâne un fenomen persistent, care nu poate fi combătut doar prin măsuri fiscale sau polițienești. Problema principală constă în faptul că piața țigărilor electronice ilegale este descentralizată și funcționează în loturi mici, ceea ce o face aproape imposibil de monitorizat.

„Normele adoptate nu trebuie să fie doar formale, ci aplicabile în practică. Este esențial ca statul să privească afacerile legale nu ca pe o problemă, ci ca pe un aliat în lupta cu economia tenebră. În caz contrar, nu luptăm în Moldova cu obiceiul dăunător, ci cu cei care încearcă să respecte legea – întărind, astfel, pozițiile celor care o încalcă.”

Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, utilizarea țigărilor electronice a crescut brusc în rândul tinerilor, în special al adolescenților. Conform datelor oficiale, în Moldova 12,7% dintre minorii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani folosesc țigări electronice.

23 Oct. 2026, 09:31
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 09:31 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria globală a depășit pragul uriaș de 365 de trilioane de dolari, iar costurile tot mai mari ale împrumuturilor pun presiune asupra bugetelor publice. Numai în prima jumătate a anului 2026, datoriile guvernelor, companiilor și populației au crescut cu aproximativ 10 trilioane de dolari, potrivit datelor Institutului Internațional de Finanțe (IIF), citate de Al Jazeera. Raportată la populația planetei, suma reprezintă aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor.

Povara financiară devine tot mai greu de suportat, în condițiile în care economiile dezvoltate au achitat, în ultimele 12 luni, peste 3,3 trilioane de dolari numai pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale. Suma depășește cheltuielile mondiale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligența artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.

Europa resimte din plin consecințele îndatorării. Sute de mii de oameni au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Franței, Belgiei, Italiei și Portugaliei, nemulțumiți de scumpirea vieții, salariile mici, locuințele inaccesibile și subfinanțarea serviciilor publice. În Franța, peste 550.000 de persoane au participat la manifestațiile din 17 octombrie, potrivit Ministerului de Interne. Unele proteste au degenerat în confruntări violente, incendieri și acte de vandalism.

Franța a devenit unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple ale crizei datoriilor. Costurile împrumuturilor guvernamentale au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2002, iar statul francez plătește în prezent o dobândă de aproximativ 5% pentru obligațiunile cu scadența la zece ani, comparativ cu 3,41% în Germania. Costul finanțării Franței îl depășește chiar și pe cel al Italiei și Greciei, țări puternic afectate de criza datoriilor suverane din perioada 2010–2012.

Statele Unite conduc clasamentul mondial al datoriei publice, cu 41,4 trilioane de dolari, echivalentul a 127% din PIB. Urmează China, cu 22,5 trilioane de dolari și o datorie de 104% din PIB, și Japonia, cu 8,7 trilioane de dolari. Japonia are însă unul dintre cele mai ridicate niveluri de îndatorare raportate la dimensiunea economiei, de aproximativ 199% din PIB.

Franța ocupă poziția a cincea la nivel mondial, cu o datorie publică de 4,2 trilioane de dolari, reprezentând 118,5% din PIB. Italia are datorii de 3,7 trilioane de dolari, echivalentul a 138% din PIB, în timp ce Germania înregistrează 3,5 trilioane de dolari, aproximativ 65% din PIB. Fondul Monetar Internațional estimează că datoria publică a Franței ar putea ajunge la 121,8% din PIB până în 2030.

Creșterea dobânzilor complică și mai mult situația. Guvernele se împrumută prin emiterea de obligațiuni, pentru care plătesc periodic dobânzi și se angajează să ramburseze sumele la scadență. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită randamente superioare, ceea ce majorează costul noilor împrumuturi și al refinanțării datoriilor existente.

Consecințele ajung direct în buzunarele cetățenilor. Cu cât statele alocă mai mulți bani pentru plata dobânzilor, cu atât rămân mai puține resurse pentru educație, sănătate, infrastructură și pensii. Pentru a acoperi cheltuielile, guvernele pot fi nevoite să majoreze taxele, să reducă investițiile sau să contracteze noi împrumuturi.