Piața vapeurilor: importurile cresc, vânzările oficiale scad

29 Apr. 2025, 12:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Apr. 2025, 12:35 // Actual //  bani.md

În 2024, importul de țigări electronice în Republica Moldova s-a dublat. Potrivit informațiilor oferite de Serviciul Vamal pentru Logos Press, anul trecut au fost introduse în țară aproape 14 mii de litri de lichid pentru țigări electronice de unică folosință — de două ori mai mult decât în anul precedent. În plus, au fost importate peste 35 de tone de dispozitive electronice pentru reîncărcarea cu lichid pentru vapat. În același timp, reprezentanții rețelelor de retail afirmă că vânzările de țigări electronice în magazine au scăzut. Experții explică acest fenomen prin migrarea pieței în zona gri, unde produsele ajung fără impedimente la minori, scrie infotag.md.

În 2023, în Moldova au fost importate 6,5 mii de litri de lichid pentru vape-uri, o cantitate modestă, având în vedere cererea în creștere pe piață. În 2024, cifra s-a dublat, însă cea mai mare parte a vânzărilor au loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în mediul online – existând cel puțin 30 de magazine online mari, inclusiv pe rețelele sociale (Instagram, TikTok, Telegram).

Această tendință a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1128 de conturi online care promovau deschis produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor de aproximativ un milion de lei, această practică continuă. Angajații FISC-ului au întocmit în total 544 de procese-verbale privind contravențiile comise de vânzătorii online.

Marile rețele de supermarketuri, magazine de alcool și benzinării constată că, în perioada 2024–2025, s-a înregistrat un declin semnificativ al vânzărilor de țigări electronice. Retailerii consideră că nu este vorba de o scădere a cererii, ci de o schimbare a canalelor de distribuție și a priorităților furnizorilor. Aceștia preferă să-și dezvolte propriile puncte de vânzare specializate și pun accent pe propriile site-uri. Totuși, furnizorii recunosc acest lucru doar parțial.

Dmitrii Strusovschii, importator de produse din tutun și accesorii pentru fumat, precum și proprietar al rețelei „Casa del Tabaco”, a menționat pentru Logos Press că în special sunt în scădere țigările electronice de unică folosință. Prima cauză o reprezintă legislația care limitează volumul cartușelor și rezervoarelor la 2 ml. Acest standard este respectat de retailul oficial, în timp ce vânzătorii ilegali din mediul online oferă produse de diferite capacități, fără restricții. Ca urmare, consumatorii s-au orientat masiv către piața ilegală. A doua cauză este tendința de economisire în rândul consumatorilor, ceea ce a dus la o migrare de la vape-urile de unică folosință către dispozitivele reutilizabile.

„Oricum am privi, piața ilicită a tutunului continuă să prospere, rămânând în afara sferei de control a autorităților”, afirmă Strusovschii. „Când vorbim despre țigările electronice, ne referim la rulaje de milioane, care nu sunt supuse controalelor, inclusiv celui fiscal. Situația se va agrava și mai mult în 2026, când va intra în vigoare interdicția privind țigările electronice cu arome. Nimeni nu știe cum va fi aplicată această măsură, mai ales în contextul contrabandei constante din regiunea transnistreană. Pentru operatorii autorizați este clar: vape-urile se vor concentra și mai mult în zona ilegală.”

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a subliniat că este puțin probabil ca presiunea fiscală să aibă efectul dorit. Din 2022, accizele au fost majorate: în 2025, acciza pentru cartușele și rezervoarele de țigări electronice a crescut cu 15% (de la 2690,87 lei/litru la 3094,50 lei/litru). Însă această creștere bruscă a fost însoțită de lipsa unor mecanisme eficiente de control, ceea ce a dus la formarea unei piețe ilegale spontane și în expansiune rapidă.

„Am impus reguli stricte pentru afacerile legale, dar nu am asigurat controlul la frontieră”, a declarat Ioniță. „A rezultat un paradox: businessul legal este supus unei presiuni crescute, în timp ce piața ilegală a fost stimulată să crească. În doar doi ani (2022–2024), bugetul de stat a pierdut aproximativ 650 de milioane de lei pe fondul creșterii contrabandei. Noile taxe au crescut marja de profit a vape-urilor, iar dimensiunea lor compactă le face extrem de ușor de introdus ilegal. Într-o geantă de damă se pot transporta țigări electronice în valoare de până la 2000 de euro. Este o piață mobilă și descentralizată, în care chiar și una-două persoane pot organiza aprovizionarea.”

Veaceslav Ioniță a remarcat faptul că, anul trecut, volumul contrabandei a început să scadă (cu 1,9 puncte procentuale), ceea ce a generat venituri mai mari din TVA. Cu toate acestea, contrabanda rămâne un fenomen persistent, care nu poate fi combătut doar prin măsuri fiscale sau polițienești. Problema principală constă în faptul că piața țigărilor electronice ilegale este descentralizată și funcționează în loturi mici, ceea ce o face aproape imposibil de monitorizat.

„Normele adoptate nu trebuie să fie doar formale, ci aplicabile în practică. Este esențial ca statul să privească afacerile legale nu ca pe o problemă, ci ca pe un aliat în lupta cu economia tenebră. În caz contrar, nu luptăm în Moldova cu obiceiul dăunător, ci cu cei care încearcă să respecte legea – întărind, astfel, pozițiile celor care o încalcă.”

Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, utilizarea țigărilor electronice a crescut brusc în rândul tinerilor, în special al adolescenților. Conform datelor oficiale, în Moldova 12,7% dintre minorii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani folosesc țigări electronice.

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.