Piața vapeurilor: importurile cresc, vânzările oficiale scad

În 2024, importul de țigări electronice în Republica Moldova s-a dublat. Potrivit informațiilor oferite de Serviciul Vamal pentru Logos Press, anul trecut au fost introduse în țară aproape 14 mii de litri de lichid pentru țigări electronice de unică folosință — de două ori mai mult decât în anul precedent. În plus, au fost importate peste 35 de tone de dispozitive electronice pentru reîncărcarea cu lichid pentru vapat. În același timp, reprezentanții rețelelor de retail afirmă că vânzările de țigări electronice în magazine au scăzut. Experții explică acest fenomen prin migrarea pieței în zona gri, unde produsele ajung fără impedimente la minori, scrie infotag.md.

În 2023, în Moldova au fost importate 6,5 mii de litri de lichid pentru vape-uri, o cantitate modestă, având în vedere cererea în creștere pe piață. În 2024, cifra s-a dublat, însă cea mai mare parte a vânzărilor au loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în mediul online – existând cel puțin 30 de magazine online mari, inclusiv pe rețelele sociale (Instagram, TikTok, Telegram).

Această tendință a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1128 de conturi online care promovau deschis produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor de aproximativ un milion de lei, această practică continuă. Angajații FISC-ului au întocmit în total 544 de procese-verbale privind contravențiile comise de vânzătorii online.

Marile rețele de supermarketuri, magazine de alcool și benzinării constată că, în perioada 2024–2025, s-a înregistrat un declin semnificativ al vânzărilor de țigări electronice. Retailerii consideră că nu este vorba de o scădere a cererii, ci de o schimbare a canalelor de distribuție și a priorităților furnizorilor. Aceștia preferă să-și dezvolte propriile puncte de vânzare specializate și pun accent pe propriile site-uri. Totuși, furnizorii recunosc acest lucru doar parțial.

Dmitrii Strusovschii, importator de produse din tutun și accesorii pentru fumat, precum și proprietar al rețelei „Casa del Tabaco”, a menționat pentru Logos Press că în special sunt în scădere țigările electronice de unică folosință. Prima cauză o reprezintă legislația care limitează volumul cartușelor și rezervoarelor la 2 ml. Acest standard este respectat de retailul oficial, în timp ce vânzătorii ilegali din mediul online oferă produse de diferite capacități, fără restricții. Ca urmare, consumatorii s-au orientat masiv către piața ilegală. A doua cauză este tendința de economisire în rândul consumatorilor, ceea ce a dus la o migrare de la vape-urile de unică folosință către dispozitivele reutilizabile.

„Oricum am privi, piața ilicită a tutunului continuă să prospere, rămânând în afara sferei de control a autorităților”, afirmă Strusovschii. „Când vorbim despre țigările electronice, ne referim la rulaje de milioane, care nu sunt supuse controalelor, inclusiv celui fiscal. Situația se va agrava și mai mult în 2026, când va intra în vigoare interdicția privind țigările electronice cu arome. Nimeni nu știe cum va fi aplicată această măsură, mai ales în contextul contrabandei constante din regiunea transnistreană. Pentru operatorii autorizați este clar: vape-urile se vor concentra și mai mult în zona ilegală.”

Expertul IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, a subliniat că este puțin probabil ca presiunea fiscală să aibă efectul dorit. Din 2022, accizele au fost majorate: în 2025, acciza pentru cartușele și rezervoarele de țigări electronice a crescut cu 15% (de la 2690,87 lei/litru la 3094,50 lei/litru). Însă această creștere bruscă a fost însoțită de lipsa unor mecanisme eficiente de control, ceea ce a dus la formarea unei piețe ilegale spontane și în expansiune rapidă.

„Am impus reguli stricte pentru afacerile legale, dar nu am asigurat controlul la frontieră”, a declarat Ioniță. „A rezultat un paradox: businessul legal este supus unei presiuni crescute, în timp ce piața ilegală a fost stimulată să crească. În doar doi ani (2022–2024), bugetul de stat a pierdut aproximativ 650 de milioane de lei pe fondul creșterii contrabandei. Noile taxe au crescut marja de profit a vape-urilor, iar dimensiunea lor compactă le face extrem de ușor de introdus ilegal. Într-o geantă de damă se pot transporta țigări electronice în valoare de până la 2000 de euro. Este o piață mobilă și descentralizată, în care chiar și una-două persoane pot organiza aprovizionarea.”

Veaceslav Ioniță a remarcat faptul că, anul trecut, volumul contrabandei a început să scadă (cu 1,9 puncte procentuale), ceea ce a generat venituri mai mari din TVA. Cu toate acestea, contrabanda rămâne un fenomen persistent, care nu poate fi combătut doar prin măsuri fiscale sau polițienești. Problema principală constă în faptul că piața țigărilor electronice ilegale este descentralizată și funcționează în loturi mici, ceea ce o face aproape imposibil de monitorizat.

„Normele adoptate nu trebuie să fie doar formale, ci aplicabile în practică. Este esențial ca statul să privească afacerile legale nu ca pe o problemă, ci ca pe un aliat în lupta cu economia tenebră. În caz contrar, nu luptăm în Moldova cu obiceiul dăunător, ci cu cei care încearcă să respecte legea – întărind, astfel, pozițiile celor care o încalcă.”

Potrivit ministrei Sănătății, Ala Nemerenco, utilizarea țigărilor electronice a crescut brusc în rândul tinerilor, în special al adolescenților. Conform datelor oficiale, în Moldova 12,7% dintre minorii cu vârsta cuprinsă între 13 și 15 ani folosesc țigări electronice.

#vapeuri #vanzari oficiale #importuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Contrabandiștii moldoveni își freacă palmele în așteptarea unei noi oportunități: Uniunea Europeană se pregătește să majoreze semnificativ accizele la produsele din tutun și să extindă impozitarea și asupra țigărilor electronice și a produselor inovatoare cu nicotină, potrivit unui document intern al Comisiei Europene obținut de Politico, citat de European Pravda.

Potrivit proiectului de reformă a directivei europene privind accizele, se propune:

O creștere de 258% a taxelor pentru tutunul de rulat manual, folosit frecvent de fumători pentru țigări artizanale.
O majorare de 139% pentru acciza aplicată țigărilor convenționale.
Extinderea taxării și asupra țigărilor electronice (vape-uri) și a pliculețelor cu nicotină, produse din ce în ce mai populare în rândul tinerilor din UE.
Inițiativa vine ca răspuns la solicitările a 16 state membre, în frunte cu Țările de Jos, care au cerut Comisiei să armonizeze regimul fiscal pentru noile produse cu nicotină, invocând distorsiuni pe piața unică.

Documentul CE analizează trei scenarii de taxare, cel mai ambițios dintre ele urmând să genereze venituri suplimentare de 15,1 miliarde de euro anual la bugetele statelor membre.

Bruxelles-ul își fundamentează politica pe studii care arată că accizele mari la tutun au fost „cel mai eficient instrument” pentru reducerea consumului de nicotină în Europa. Totuși, diferențele mari de prețuri dintre statele UE și țările din vecinătate, cum este Republica Moldova, ar putea stimula contrabanda și piața neagră de produse din tutun.

Pe acest fond, traficul ilegal de țigări din afara granițelor UE, în special prin rute precum Moldova – România – Uniunea Europeană, riscă să se intensifice, oferind grupărilor de crimă organizată noi surse de venit.

Ultimele date ale arată că produsele provenite din Duty Free din Republica Moldova au deținut cea mai mare pondere pe piața neagră din România, cu peste 27%, urmate de cele din Republica Moldova, care au înregistrat o creștere semnificativă de 4,4 p.p., ajungând la 23,5%