Piersicul plat – o cultură de nișă în Moldova: prețurile oferite sunt mai mari decât la piersicul obișnuit

Piersicul plat poate deveni o cultură de alternativă pentru producători din Moldova, în condițiile de diversificare a sortimentului de fructe și accesarea noilor piețe pentru export, scrie Agrobiznes.md.

Recent, Asociațiile „Moldova Fruct” și „Dnestrovskii Fruct” au organizat în comun un webinar la tema: „Caracteristici ale piersicului plat și nectarinului. Soiuri de perspectivă”.

În cadrul activității, specialiștii din Italia și Spania au prezentat aspecte importante la înființarea plantațiilor de piersic plat, realitățile și perspectivele afacerii cu fructe sâmburoase (piersic și nectarin).

Webinarul a avut loc în cadrul „Platformei de cooperare a pomicultorilor de pe ambele maluri ale Nistrului în creșterea competitivității fructelor lor pe piețele tradiționale și alternative”.

Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului –UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

„Piersicul plat este un fruct delicios. Noi, în cadrul întreprinderii EuroRostAgro SRL am plantat această cultură cu 4 ani în urmă. În acest an vom strânge a doua recoltă. Prețurile oferite pentru piersic plat sunt mai mari decât pentru piersicul obișnuit, dar volumele comercializate sunt la moment mai mici”, menționează Iurie Diuța, producător de pe malul stâng al Nistrului.

„În ultimii ani observăm mai multe schimbări majore, atât pe piețele tradiționale, unde concurența devine tot mai aprigă, iar cerințele rețelelor devin tot mai riguroase, cât și schimbări locale, spre exemplu cele climaterice, care devin tot mai pronunțate de la an la an; sau cele socio-economice, unde forța de munca devine din ce în ce mai prețioasa și inaccesibilă”, a spus expertul italian în producerea fructelor sâmburoase, Stefano Foschi.

#piersic #cultura de nisa #preturi #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului trecut plățile cu cardul au depășit pentru prima dată pragul de 50 miliarde de lei, iar în același trimestru din 2025 au ajuns la peste 61 miliarde de lei. Volumul total al plăților cu cardul din ultimele 12 luni a urcat la 225 miliarde de lei, ceea ce reflectă o creștere de 25% în cinci ani, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Economistul subliniază că această schimbare vine pe fondul transformării comportamentului consumatorilor: cardurile sunt folosite tot mai puțin pentru retrageri de numerar și tot mai mult ca instrument autentic de plată, în țară și peste hotare.

Piața este dominată în continuare de cardurile moldovenești utilizate pe teritoriul național, care generează 79%, echivalentul a 177,5 miliarde de lei. Cardurile moldovenești folosite peste hotare reprezintă 10% (23,4 miliarde de lei), iar cardurile străine utilizate în Republica Moldova – 11% (23,9 miliarde de lei). Lunar, piața cardurilor crește cu aproximativ 2,2 miliarde de lei, dintre care 1,7 miliarde provin din plăți, iar 500 milioane din retrageri de numerar.

În primele nouă luni ale anului, moldovenii au achitat cu cardurile lor 98,3 miliarde de lei, dintre care 75,7 miliarde în țară și 22,6 miliarde peste hotare. „Este foarte probabil ca moldovenii să depășească în premieră nivelul de 100 de miliarde de lei în plăți cu carduri moldovenești”, afirmă Ioniță.

Dacă în 2015 moldovenii retrăgeau 90% din banii de pe card, în trimestrul III al acestui an balanța s-a schimbat vizibil: 57% sunt retrageri de numerar, iar 43% plăți. Expertul estimează că în 2027 plățile vor depăși retragerile: 53% față de 47%.

În ceea ce privește utilizarea cardurilor peste hotare, moldovenii au cheltuit în primele nouă luni 11,3 miliarde de lei, dintre care 10,4 miliarde au fost plăți și 0,9 miliarde retrageri de numerar. În același timp, străinii au utilizat cardurile în Moldova pentru tranzacții totale de 20,1 miliarde de lei, incluzând 11,7 miliarde în plăți și 8,4 miliarde în retrageri.

O parte a acestor fluxuri – aproximativ 3–4 miliarde de lei anual – reprezintă remitențe „invizibile”: plăți efectuate de moldovenii care folosesc carduri deschise peste hotare, însă achită pentru rude în țară. Alte 3–4 miliarde provin din cheltuielile moldovenilor care revin temporar acasă.

Piața plăților online cunoaște cea mai spectaculoasă creștere. De la 2,6 miliarde de lei în 2015, aceasta a ajuns la 9,8 miliarde în 2020, 32,9 miliarde în 2024 și 40,3 miliarde de lei în trimestrul III al acestui an. În primele nouă luni s-au înregistrat 24,4 miliarde de lei în plăți online efectuate de moldovenii din țară, 12,2 miliarde în plăți online peste hotare și 3,7 miliarde realizate de străini în Republica Moldova.

Pentru internet banking, moldovenii au plătit 20,6 miliarde de lei, iar pentru comerț online peste hotare – 12,2 miliarde de lei, comparativ cu 3,8 miliarde pentru comerțul online intern. „Dacă achizițiile online din străinătate ar fi taxate cu TVA, bugetul ar încasa suplimentar 2,5 miliarde de lei. În prezent, comerțul online peste hotare, care reprezintă 85% din total, nu generează venituri fiscale”, avertizează Ioniță.