Pisicuţa care rage a ieşit din hibernare şi a dezlănţuit nebunia acţiunilor meme. Puterea pe burse a finfluencerilor

A fost suficientă revenirea neaşteptată pe social media a lui Keith Gill, poreclit Roaring Kitty, care a contribuit la aprinderea freneziei acţiunilor meme în 2021, pentru ca valoarea acţiunilor GameStop, un retailer american de jocuri video, să sară din nou până la cer.

Creşterea nu a avut nimic de-a face cu fundamentele companiei, ci cu o postare a Pisicuţei pe platforma de socializare X.

Acţiunile GameStop au urcat cu 74% după ce contul administrat de traderul Keith Gill a distribuit o memă pe X, marcând prima sa postare din trei ani. Acţiunile au fost oprite de la tranzacţionare de mai multe ori din cauza volatilităţii.

Acţiunile AMC Entertainment, o altă acţiune memă, au urcat cu 78%. Acţiunile Reddit au crescut cu aproximativ 9%. Acţiunile platformei Robinhood Markets, care a suspendat achiziţiile de acţiuni meme în timpul freneziei din 2021, au avansat cu 4%.

Creşterea în forţă a acţiunilor GameStop a prins pe picior greşit short sellerii companiei. Aceştia stăteau pe câştiguri de 392 mil. dolari după primele patru luni ale anului, însă în urma avansului acţiunilor companiei, câştigurile respective au dispărut, iar short sellerii, unii dintre cei mai urâţi pariori, care fac bani din necazul altora, au rămas cu pierderi pe hârtie de peste 1,2 mld. dolari, potrivit CNN.

Acţiunile meme se referă la acţiunile companiilor care sunt extrem de populare online, în principal graţie discuţiilor de pe forumurile Reddit şi TikTok, şi sunt tranzacţionate febril de investitorii de retail, împingându-le preţurile foarte sus indiferent de rezultatele sau perspectivele companiilor.
Unindu-şi forţele pentru a cumpăra acţiuni GameStop şi a le creşte valoarea, traderi individuali în frunte cu Keith Gill au pornit o luptă împotriva fondurilor de hedging care profitau de pe urma businessului în declin al retailerului de jocuri video.

Ca urmare a raliului din 2021, short-sellerii au pierdut peste 6 miliarde de dolari în termeni anuali, iar unele fonduri de hedging populare au fost lovite deosebit de puternic.
De această dată, însă, fondurile de hedging au fost mai bine pregătite. Mario Iachini, vicepreşedinte la Vanda Research, a declarat pentru Yahoo Finance că fondurile respective sunt mai pregătite să facă faţă volatilităţii unor astfel de acţiuni după ce şi-au învăţat lecţiile după dezastrul din 2021.

Deşi febra acţiunilor meme a reizbucnit recent, aceasta a fost de scurtă durată, acţiunile GameStop, AMC, BlackBerry şi altor companii îmbrăţişte de traderii individuali coborând puternic ulterior. Declinul rapid al preţurilor acţiunilor meme a confirmat ceea ce Dan Egan, de la firma de consultanţă în investiţii Betterment, a anticipat: actualul raliul al acţiunilor meme va fi de scurtă durată şi mai restrâns decât ultimul, notează Quartz.

Faţă de 2021, multe lucruri sunt diferite. Cea mai mare schimbare este modul în care experienţa din 2021 face ca tot ce se întâmplă acum să pară familiar. Această familiaritate, plus unele schimbări de pe pieţe, ar trebui să permită Wall Street-ului să digere mai uşor mişcările ample ale acţiunilor, spun experţii, conform apnews.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#finflenceri #media #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.