Pisicuţa care rage a ieşit din hibernare şi a dezlănţuit nebunia acţiunilor meme. Puterea pe burse a finfluencerilor

A fost suficientă revenirea neaşteptată pe social media a lui Keith Gill, poreclit Roaring Kitty, care a contribuit la aprinderea freneziei acţiunilor meme în 2021, pentru ca valoarea acţiunilor GameStop, un retailer american de jocuri video, să sară din nou până la cer.

Creşterea nu a avut nimic de-a face cu fundamentele companiei, ci cu o postare a Pisicuţei pe platforma de socializare X.

Acţiunile GameStop au urcat cu 74% după ce contul administrat de traderul Keith Gill a distribuit o memă pe X, marcând prima sa postare din trei ani. Acţiunile au fost oprite de la tranzacţionare de mai multe ori din cauza volatilităţii.

Acţiunile AMC Entertainment, o altă acţiune memă, au urcat cu 78%. Acţiunile Reddit au crescut cu aproximativ 9%. Acţiunile platformei Robinhood Markets, care a suspendat achiziţiile de acţiuni meme în timpul freneziei din 2021, au avansat cu 4%.

Creşterea în forţă a acţiunilor GameStop a prins pe picior greşit short sellerii companiei. Aceştia stăteau pe câştiguri de 392 mil. dolari după primele patru luni ale anului, însă în urma avansului acţiunilor companiei, câştigurile respective au dispărut, iar short sellerii, unii dintre cei mai urâţi pariori, care fac bani din necazul altora, au rămas cu pierderi pe hârtie de peste 1,2 mld. dolari, potrivit CNN.

Acţiunile meme se referă la acţiunile companiilor care sunt extrem de populare online, în principal graţie discuţiilor de pe forumurile Reddit şi TikTok, şi sunt tranzacţionate febril de investitorii de retail, împingându-le preţurile foarte sus indiferent de rezultatele sau perspectivele companiilor.
Unindu-şi forţele pentru a cumpăra acţiuni GameStop şi a le creşte valoarea, traderi individuali în frunte cu Keith Gill au pornit o luptă împotriva fondurilor de hedging care profitau de pe urma businessului în declin al retailerului de jocuri video.

Ca urmare a raliului din 2021, short-sellerii au pierdut peste 6 miliarde de dolari în termeni anuali, iar unele fonduri de hedging populare au fost lovite deosebit de puternic.
De această dată, însă, fondurile de hedging au fost mai bine pregătite. Mario Iachini, vicepreşedinte la Vanda Research, a declarat pentru Yahoo Finance că fondurile respective sunt mai pregătite să facă faţă volatilităţii unor astfel de acţiuni după ce şi-au învăţat lecţiile după dezastrul din 2021.

Deşi febra acţiunilor meme a reizbucnit recent, aceasta a fost de scurtă durată, acţiunile GameStop, AMC, BlackBerry şi altor companii îmbrăţişte de traderii individuali coborând puternic ulterior. Declinul rapid al preţurilor acţiunilor meme a confirmat ceea ce Dan Egan, de la firma de consultanţă în investiţii Betterment, a anticipat: actualul raliul al acţiunilor meme va fi de scurtă durată şi mai restrâns decât ultimul, notează Quartz.

Faţă de 2021, multe lucruri sunt diferite. Cea mai mare schimbare este modul în care experienţa din 2021 face ca tot ce se întâmplă acum să pară familiar. Această familiaritate, plus unele schimbări de pe pieţe, ar trebui să permită Wall Street-ului să digere mai uşor mişcările ample ale acţiunilor, spun experţii, conform apnews.com.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#finflenceri #media #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.