Plan revoluționar la Calea Ferată! Gata cu viteza melcului, iar peste zece ani începem tranziția la ecartament UE

Calea Ferată are nevoie urgent de investiții pentru reabilitarea infrastructurii or, de altfel, peste câțiva ani aceasta va dispărea și nu va avea cine să circule susține directorul CFM, Oleg Tofilat.

Potrivit directorului CFM, în prezent este reabilitat sectorul de calea ferată de la Giurgiulești la Basarabeasca (230 km). „Un proiect foarte ambițios este reabilitarea coridorului de la Vălcineț, Otaci, Ocnița, Căinari. Am obținut toată finanțarea necesară, deja am lansat licitația pentru procurarea materialelor. Purtăm cu Ukrzaliznița (operatorul feroviar din Ucraina n.r), deoarece în situație de război nu poți aștepta oferte foarte multe. Se explică prin faptul că Ucraina nu are legături feroviare cu Rusia și Belarus, respectiv toate materiile pot fi luate doar din țara vecină”.

Referindu-se le costurile de reabilitare, pentru proiectul de la sud (Tighina – Basarabeasca) costul este de 113 milioane de euro. „Proiectul de la nord la sud costă 135 milioane, iar dacă am lua și celelalte linii din țară s-ar mai adăuga încă o sută de milioane de euro. Aceste lucrări ne-ar oferi un răgaz de zece că să e pregătim pentru trecerea la ecartamentul european”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Oleg Tofilat afirmă, în podcastul de la Europa Liberă, că până la tranziția la ecartament european, Republica Moldova trebuie să asigure investiții importante în sectorul feroviar, estimate, pentru următorii doi-patru ani, la circa 1 miliard de euro.

Acestea ne-ar da un răgaz de circa zece ani, spune Tofilat, pentru ca să ne pregătim de trecerea la ecartamentul european, acesta fiind unul dintre „obiectivele esențiale în integrarea noastră în landșaftul logistic european.”

Oleg Tofilat mai spune că în zece ani trebuie regândit întreg sistemul feroviar moldovean și să fie realizate numeroase studii de fezabilitate, geologice și topografice, în situația în care rețeaua actuală moldovenească nu va putea suporta vitezele medii de 180 km/h.

În prezent, CFM are nevoie de 1000 de vagoane cerealiere – 70 milioane de euro, 3 000 – 4 000 – 350 milioane de euro și 25-30 de locomotive de manevră.

#CFM #investii #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primarul orașului Strășeni, Valentina Casian, susține că majorarea impozitelor pentru imobilele neîngrijite sau abandonate nu reprezintă o decizie arbitrară a autorităților locale, ci aplicarea prevederilor legale existente.

Potrivit edilului, măsura are la bază articolul 280 din Codul Fiscal, care permite majorarea taxelor cu până la 300% pentru bunurile imobile și terenurile nelucrate.

„Consiliul municipal nu a aprobat nimic nou, ci doar pune în aplicare prevederile Codului fiscal”, a declarat Valentina Casian.

Primarul a explicat că regulamentul vine în contextul existenței mai multor imobile abandonate în oraș, care pot reprezenta un risc pentru siguranța publică, inclusiv prin favorizarea infracțiunilor sau a altor ilegalități.

În acest sens, urmează să fie creată o comisie specială care va identifica și evalua aceste imobile. Ulterior, pentru fiecare caz în parte va fi stabilit gradul de uzură, iar nivelul impozitului va fi determinat în funcție de starea concretă a bunului.

Un regulament aprobat de Consiliul municipal Strășeni pe 26 martie 2026 a generat nemulțumiri în rândul locuitorilor, după ce prevede majorarea impozitului pe bunurile imobile cu până la 300% pentru proprietățile considerate „neîngrijite”. Documentul stabilește criterii clare de identificare a clădirilor și terenurilor degradate, inclusiv a terenurilor agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Conform prevederilor, o comisie specială va efectua controale în teren, va evalua starea imobilelor și va notifica proprietarii, oferindu-le un termen pentru remedierea situației, în caz contrar urmând a fi aplicate majorări semnificative de taxe.

Reglementările din Codul fiscal oferă consiliilor locale dreptul de a majora impozitul până la 300% pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan și terenurile agricole nelucrate timp de doi ani consecutivi. Criteriile de încadrare în categoria clădirilor și terenurilor neîngrijite se adoptă prin decizia autorității reprezentative și deliberative a administrației publice locale.