Planurile Moscovei pentru Găgăuzia și Orhei - cardurile MIR! Dragu: Nu sunt acceptate de băncile din Republica Moldova

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a avertizat publicul cu privire la utilizarea cardurilor MIR în Republica Moldova, subliniind că acestea nu sunt acceptate în sistemul bancar al țării și pot implica consecințe legale grave.

Într-o emisiune recentă la Rlive TV, Dragu a comentat despre recentele declarații privind ajutorul financiar oferit de Federația Rusă prin intermediul cardurilor MIR. Ea a subliniat că aceste carduri nu pot fi utilizate pentru retrageri sau plăți în Moldova, deoarece nu sunt recunoscute de nicio bancă locală.

„Cardurile MIR nu pot fi folosite în nicio bancă din Moldova. Să le fie clar cetățenilor că mai bine să nu intre în posesia acestor carduri, pentru că ele nu pot fi utilizate”, a avertizat Dragu.

Ea a adăugat că utilizarea acestor mijloace de plată ilegale poate avea consecințe penale și este investigată de serviciile specializate în prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului.

Anca Dragu a evidențiat că informațiile privind folosirea acestor carduri în Republica Moldova sunt exagerate și fac parte din ceea ce ea a descris drept un război informațional și hibrid.

Kremlinul și-a intensificat influența în regiunile Găgăuzia și Orhei prin intermediul cardurilor bancare rusești MIR. Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, legată de oligarhul fugar Ilan Șor, declara anterior că pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor primi plăți suplimentare de 2.000 de lei pe aceste carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Iar președintele Promsvyazbank, Petr Fradkov, a menționat că peste 25 de mii de găgăuzi și-au deschis deja conturi la instituția financiară pe care o conduce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #mir #Orhei #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul american de investiții Carlyle Group negociază cu potențiali parteneri din Emiratele Arabe Unite pentru a-i implica ulterior într-o tranzacție majoră cu activele externe ale companiei petroliere ruse Lukoil, dacă acordul preliminar dintre cele două părți va fi finalizat, potrivit mai multor surse citate de Reuters.

Discuțiile vizează intrarea unor investitori din Abu Dhabi în structura viitorului portofoliu de active care ar urma să fie preluat de Carlyle prin cumpărarea Lukoil International GmbH, divizia care gestionează operațiunile externe ale grupului rus. Printre entitățile interesate se numără fondul suveran Mubadala, compania de investiții IHC și alte vehicule de investiții din Emirate. Interesul lor s-ar concentra în special pe Litasco, brațul de trading al Lukoil, considerat unul dintre cele mai valoroase active din portofoliu.

Valoarea totală a activelor vizate este estimată de surse din piață la aproximativ 20 de miliarde de dolari. Totuși, nu există încă un acord final nici privind structura tranzacției, nici privind prețul. Carlyle ar intenționa să păstreze portofoliul de active într-o formă unitară, fără a-l fragmenta imediat, urmând modelul clasic al fondurilor de private equity din energie, care de regulă dețin astfel de investiții timp de circa cinci ani înainte de o eventuală revânzare.

Acordul preliminar dintre Lukoil și Carlyle, anunțat la sfârșitul lunii ianuarie, nu include activele din Kazahstan, care vor rămâne în proprietatea companiei ruse și vor continua să funcționeze în baza licențelor existente. Finalizarea tranzacției depinde de procesul de evaluare financiară și juridică, dar mai ales de aprobarea autorităților americane.

Rolul decisiv îl are Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care supraveghează regimul de sancțiuni. Washingtonul a impus restricții asupra companiilor energetice ruse, iar orice vânzare de active externe ale Lukoil trebuie autorizată. În plus, autoritățile americane au indicat anterior că fondurile rezultate din astfel de tranzacții ar putea fi plasate în conturi aflate sub jurisdicție americană și înghețate până la o eventuală relaxare a sancțiunilor.