Planurile Moscovei pentru Găgăuzia și Orhei - cardurile MIR! Dragu: Nu sunt acceptate de băncile din Republica Moldova

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a avertizat publicul cu privire la utilizarea cardurilor MIR în Republica Moldova, subliniind că acestea nu sunt acceptate în sistemul bancar al țării și pot implica consecințe legale grave.

Într-o emisiune recentă la Rlive TV, Dragu a comentat despre recentele declarații privind ajutorul financiar oferit de Federația Rusă prin intermediul cardurilor MIR. Ea a subliniat că aceste carduri nu pot fi utilizate pentru retrageri sau plăți în Moldova, deoarece nu sunt recunoscute de nicio bancă locală.

„Cardurile MIR nu pot fi folosite în nicio bancă din Moldova. Să le fie clar cetățenilor că mai bine să nu intre în posesia acestor carduri, pentru că ele nu pot fi utilizate”, a avertizat Dragu.

Ea a adăugat că utilizarea acestor mijloace de plată ilegale poate avea consecințe penale și este investigată de serviciile specializate în prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului.

Anca Dragu a evidențiat că informațiile privind folosirea acestor carduri în Republica Moldova sunt exagerate și fac parte din ceea ce ea a descris drept un război informațional și hibrid.

Kremlinul și-a intensificat influența în regiunile Găgăuzia și Orhei prin intermediul cardurilor bancare rusești MIR. Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, legată de oligarhul fugar Ilan Șor, declara anterior că pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor primi plăți suplimentare de 2.000 de lei pe aceste carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Iar președintele Promsvyazbank, Petr Fradkov, a menționat că peste 25 de mii de găgăuzi și-au deschis deja conturi la instituția financiară pe care o conduce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #mir #Orhei #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.