Planurile Moscovei pentru Găgăuzia și Orhei - cardurile MIR! Dragu: Nu sunt acceptate de băncile din Republica Moldova

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a avertizat publicul cu privire la utilizarea cardurilor MIR în Republica Moldova, subliniind că acestea nu sunt acceptate în sistemul bancar al țării și pot implica consecințe legale grave.

Într-o emisiune recentă la Rlive TV, Dragu a comentat despre recentele declarații privind ajutorul financiar oferit de Federația Rusă prin intermediul cardurilor MIR. Ea a subliniat că aceste carduri nu pot fi utilizate pentru retrageri sau plăți în Moldova, deoarece nu sunt recunoscute de nicio bancă locală.

„Cardurile MIR nu pot fi folosite în nicio bancă din Moldova. Să le fie clar cetățenilor că mai bine să nu intre în posesia acestor carduri, pentru că ele nu pot fi utilizate”, a avertizat Dragu.

Ea a adăugat că utilizarea acestor mijloace de plată ilegale poate avea consecințe penale și este investigată de serviciile specializate în prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului.

Anca Dragu a evidențiat că informațiile privind folosirea acestor carduri în Republica Moldova sunt exagerate și fac parte din ceea ce ea a descris drept un război informațional și hibrid.

Kremlinul și-a intensificat influența în regiunile Găgăuzia și Orhei prin intermediul cardurilor bancare rusești MIR. Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, legată de oligarhul fugar Ilan Șor, declara anterior că pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor primi plăți suplimentare de 2.000 de lei pe aceste carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Iar președintele Promsvyazbank, Petr Fradkov, a menționat că peste 25 de mii de găgăuzi și-au deschis deja conturi la instituția financiară pe care o conduce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #mir #Orhei #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.