Planurile Moscovei pentru Găgăuzia și Orhei - cardurile MIR! Dragu: Nu sunt acceptate de băncile din Republica Moldova

Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu, a avertizat publicul cu privire la utilizarea cardurilor MIR în Republica Moldova, subliniind că acestea nu sunt acceptate în sistemul bancar al țării și pot implica consecințe legale grave.

Într-o emisiune recentă la Rlive TV, Dragu a comentat despre recentele declarații privind ajutorul financiar oferit de Federația Rusă prin intermediul cardurilor MIR. Ea a subliniat că aceste carduri nu pot fi utilizate pentru retrageri sau plăți în Moldova, deoarece nu sunt recunoscute de nicio bancă locală.

„Cardurile MIR nu pot fi folosite în nicio bancă din Moldova. Să le fie clar cetățenilor că mai bine să nu intre în posesia acestor carduri, pentru că ele nu pot fi utilizate”, a avertizat Dragu.

Ea a adăugat că utilizarea acestor mijloace de plată ilegale poate avea consecințe penale și este investigată de serviciile specializate în prevenirea spălării banilor și combaterea terorismului.

Anca Dragu a evidențiat că informațiile privind folosirea acestor carduri în Republica Moldova sunt exagerate și fac parte din ceea ce ea a descris drept un război informațional și hibrid.

Kremlinul și-a intensificat influența în regiunile Găgăuzia și Orhei prin intermediul cardurilor bancare rusești MIR. Primarul orașului Orhei, Tatiana Cociu, legată de oligarhul fugar Ilan Șor, declara anterior că pensionarii și lucrătorii din sectorul public din Orhei vor primi plăți suplimentare de 2.000 de lei pe aceste carduri emise de banca rusă Promsvyazbank. Iar președintele Promsvyazbank, Petr Fradkov, a menționat că peste 25 de mii de găgăuzi și-au deschis deja conturi la instituția financiară pe care o conduce.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #mir #Orhei #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.