Ploaie de rachete asupra regiunii Odessa, aflată la puțin peste 200 de km de Republica Moldova

Mai multe persoane au fost rănite și un bloc de locuințe a fost avariat marți seara în urma unui atac cu rachetă al aeronavelor rusești. Despre aceasta a scris pe Twitter Yurii Kruk, șeful administrației militare al regiunii Odessa.

“Invadatorii au lansat un atac cu rachete asupra regiunii Odessa. Unele rachete au fost doborâte de apărarea aeriană, dar, din păcate, altele au reușit să lovească. Drept urmare, o clădire de apartamente a fost avariată. Nu sunt morți, dar există răniți”, a scris acesta.

La momentul exploziilor a fost anunțată alertă aeriană în oraș și în regiune.

Maia Sandu: Atâta timp cât Ucraina ne apără, Moldova nu se află în pericol de război

În discursul ținut zilele trecute în Parlamentul de la Chișinău, președintele RM, Maia Sandu, a declarat că atâta timp cât ucrainenii rezistă agresiunii ruse, Republica Moldova este în afara pericolului.

“Nu există niciun pericol de izbucnire a unui război în Moldova cât timp Ucraina rezistă. Vreau să-i asigur pe cetățeni că Moldova nu se află acum în pericol de război. Armata Rusă nu poate ajunge aici cât timp Ucraina rezistă și, în acest fel, apără și Moldova. Suntem recunoscători ucrainenilor pentru curajul și dragostea lor pentru libertate“, a declarat Maia Sandu în Parlament.

Ea a menționat încercările Rusiei, respinse de altfel de Moscova, de a destabiliza Moldova și a amintit că această țară dispune de trupe în regiunea separatistă Transnistria, și va continua să încerce să destabilizeze Moldova “din interior”. În acest context, șeful statului moldovean a lăudat forțele de ordine pentru că au blocat, la protestul partidului pro-rus “ȘOR”, al oligarhului fugar Ilan Șor, acțiunile Moscovei “de a semăna haos”.

Șeful Poliție de la Chișinău spunea într-o conferință de presă că în 12 Martie curent forțele de ordine au reușit să dea peste cap planuri ale unor grupări coordonare de Kremlin, misiunea cărora era să creeze haos la protestul programat în aceeași zi.

“Cu titlu de informație operativă, poliția a fost anunțată despre organizarea de către serviciile specializate din Federația Rusă a unor acțiuni de destabilizare pe teritoriul RM, în timpul protestelor. (…) Moscova a detașat o persoană care coordonează toate activitățile legate de Chișinău, deci cu care se discută și trasează regulile”, a declarat Viorel Cernăuțanu, șeful Poliției Naționale din Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Odesa #rachete #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.