Plugaru promite salariu minim de 10.000 lei! Deocamdată, doar pe hârtie

Prioritatea Guvernului este să majoreze salariul minim pe economie la 10.000 de lei. Declarația a fost făcută de ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, fiind rugată de jurnaliști să comenteze solicitarea sindicatelor de a stabili valoarea minimă a lefii 8050 de lei în sectorul real, în anul 2026, scrie REALITATEA.

Plugaru a precizat că autoritățile își propun să crească productivitatea muncii. De asemenea, se vrea și creșterea numărului de persoane încadrate la serviciu, pentru a majora veniturile la bugetul de stat.

„Acest Guvern, așa cum ați văzut și în programul de guvernare, și-a asumat mărirea salariului minim până la 10.000 de lei. Acest lucru, cu siguranță, presupune o majorare anuală a acestui salariu, ca să ajungem în ținta pe care ne-am propus-o. Depinde și de creșterea productivității muncii, angajarea persoanelor în câmpul muncii, pentru a crește și vărsările în bugetul de stat. De aceea, este o prioritate pentru Guvern și vor fi discuții, în acest sens, pentru a identifica măsurile”, a spus Plugaru.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plugaru #salariu #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.