PMI: Ne dorim, până în 2030, să devenim o companie axată în mod predominant pe produsele fără fum

Până în 2030, Philip Morris International (PMI) își propune ca două treimi din veniturile companiei să provină din produse fără fum. În prezent, compania a înregistrat progrese semnificative în atingerea obiectivelor stabilite, 36% din încasări deja provenind din comercializarea produselor alternative. Conducerea PMI susține că investind în știință și promovând inovațiile pot fi atinse schimbări pozitive în viitor.

Într-un interviu, Stefano Volpetti, președintele Smoke-Free Inhaled Products Category & Chief Consumer la Philip Morris International, a declarat că în lume sunt peste 27 de milioane de utilizatori a alternativelor fără fum produse de PMI și fundamentate științific, iar circa 70% dintre aceștia au renunțat complet la țigări, scrie locals.md.

„Acest lucru se datorează unui efort mare depus de compania noastră pentru a crea un viitor fără fum. Acest viitor începe atunci când fumătorii adulți au acces la produse fără fum care sunt fundamentate științific ca fiind alternative mai bune”, a menționat Stefano Volpetti.

Potrivit PMI, cel mai bun lucru pe care îl poate face un fumător este să renunțe complet la consumul de nicotină și tutun. În cazul adulților care vor continua să fumeze, este important să fie asigurat accesul la informații veridice și bazate pe date științifice despre alternativele disponibile, iar aici este nevoie de stabilirea unui cadru de reglementare corect.

„Autoritățile de reglementare din întreaga lume evoluează. Multe state și-au modificat reglementările astfel încât să le ofere fumătorilor adulți posibilitatea de a avea acces la informații și produse fără fum. Acestea sunt schimbări pozitive și aceste schimbări ar putea fi accelerate. De ce e nevoie să le accelerăm? Pentru că în această tranziție către alternativele fără fum, timpul și viteza sunt esențiale”, a adăugat președintele Smoke-Free Inhaled Products Category & Chief Consumer la PMI.

Stefano Volpetti a adăugat că în societate mereu vor fi dispute privind produsele fără fum, însă faptul că acestea sunt o opțiune mai bună decât continuarea fumatului nu poate fi negat. Alternativele fără fum nu ard tutunul, iar, potrivit deciziei autorităților americane din domeniul sănătății (US FDA), excluderea procesului de ardere reduce semnificativ producerea de chimicale dăunătoare sau posibil dăunătoare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.