Poduri peste Prut: O firmă din România vrea să proiecteze trei noi legături rutiere cu Republica Moldova

O firmă cu sediul în Alba Iulia, SC Total Business Land SRL, a depus oferte pentru proiectarea a trei poduri rutiere noi peste Prut, a informat marți secretarul de stat în Transporturi Irinel Ionel Scrioșteanu.

Cele trei poduri noi peste Prut fac parte din planul comun de acțiuni care vizează creșterea capacității de transport între România și Republica Moldova.

Mai exact, este vorba de depunerea ofertelor pentru proiectarea următoarelor poduri:

1. Pod nou Stanca (RO) – Costești (MD)

2. Pod nou Bumbata (RO) – Leova (MD)

3. Pod nou Falciu (RO) – Leca (MD)

Câștigătorul contractelor va avea la dispoziție câte șase luni pentru fiecare contract și o valoare cumulată estimată la 1,5 milioane de lei, fără TVA.

În cadrul acestor obiective de investiții, se vor implementa cel puțin următorii indicatori tehnico-economici:
– pod rutier nou
– drum de legătură la infrastructura existentă
– punct control frontieră

Scrioșteanu amintește faptul că a fost reabilitat deja primul pod peste Prut după Revoluție, Galați (RO) – Giurgiulești (MD) și au fost demarate procedurile și pentru:

Reabilitarea podurilor:

Albița (RO) – Leușeni (MD): lucrările presupun demolarea podului vechi și reconstrucție pod nou pe 4 benzi
Sculeni (RO) – Sculeni (MD)
Oancea (RO) – Cahul (MD)

Construcția unui pod nou la nivel de autostradă:

Ungheni (RO) – Ungheni (MD)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#poduri #oferte #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Statele Unite ale Americii se confruntă în 2024 cu un deficit comercial de peste 1,3 trilioane de dolari și reacționează previzibil prin măsuri protecționiste, Republica Moldova se află într-o situație și mai vulnerabilă. Potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță, țara noastră importă de 2,5 ori mai mult decât exportă, iar deficitul comercial a depășit 5,5 miliarde de dolari, un nivel fără precedent.

„Aceasta nu este doar o problemă de statistică, ci una sistemică”, avertizează Ioniță. „Dependența cronică de importuri erodează baza industrială locală, reduce activitatea economică și diminuează substanțial veniturile bugetare”.

Conform analizei, înlocuirea produselor locale cu alternative de import conduce la o contracție de trei ori a activității economice și la o scădere de până la șase ori a încasărilor fiscale. Ioniță subliniază că actualul model economic este nesustenabil și avertizează că, în lipsa unor măsuri strategice, Republica Moldova riscă să rămână o piață de desfacere pasivă într-o economie globală tot mai fragmentată.

Totuși, în această criză se ascunde și o oportunitate. Economistul propune o strategie economică axată pe dezvoltarea capacităților interne, care ar putea transforma Moldova din consumator net în actor economic activ și competitiv.

Printre soluțiile propuse se numără: substituirea importurilor prin politici de sprijin fiscal, acces la finanțare și infrastructură modernă, redresarea balanței comerciale prin stimularea exporturilor și atragerea investițiilor în sectoare competitive și crearea de locuri de muncă durabile, mai ales în agroalimentar, industrie și IT. Creșterea veniturilor bugetare, necesare pentru investiții în sănătate, educație și dezvoltare regională. „Nu putem continua cu lamentări și reacții întârziate la stimuli externi. Este nevoie de o strategie coerentă, cu obiective clare și măsuri

Deficitul comercial nu este doar un dezechilibru contabil, ci un simptom profund al vulnerabilității economice. Dar gestionat inteligent, el poate deveni punctul zero al unei transformări economice reale. Moldova are șansa – și responsabilitatea – de a ieși din capcana dependenței și de a construi un model economic durabil, orientat spre dezvoltare și independență.