Politica bugetar-fiscală pentru anul 2022 propusă spre consultări. Ce scutiri se vor majora

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative ce vizează propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022.

Astfel, potrivit legii este propusă majorarea scutirii:

– personale de la 25200 lei până la 27 000 lei;

– stabilite în alin.2) art.33 din CF – de la 30000 lei până la 31000 lei;

– pentru soții/soțiile persoanelor indicate în alin.2) art.33 – de la 18900 lei până la 19800 lei;

– pentru persoanele întreținute – de la 4500 lei până la 9000 lei.

Extinderea listei veniturilor neimpozabile (art.20 din CF) cu:

– plăţile suportate de angajator pentru vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2” ;

– venitul din anularea sau recuperarea cheltuielilor, veniturile din reducerea sau anulare provizioanelor, pentru care nu s-a acordat deduceri în scopuri fiscale.

Scutirea de impozit pe venit sursele financiare ale administraţiei parcului pentru tehnologia informației prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr. 77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Modificări la capitolul taxelor locale

Excluderea taxei pentru prestarea serviciilor de telefonie mobilă în mărime de 2,5 % din venitul obținut din vânzările aferente acestor servicii.

Extinderea până la 1 ianuarie 2024,prin derogare de la prevederile CF, a aplicării impozitului funciar şi impozitului pe bunurile imobiliare reglemente conform prevederilor alin.(4)-(11) din art.4 şi ale anexelor nr.1 şi nr.2 la Legea nr.1056/2000.

Alocarea integrală a încasărilor taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova către unitățile administrativ-teritoriale de nivelul întîi conform mecanismului actual de calculare a transferurilor cu destinație specială pentru infrastructura drumurilor publice locale

Politica fiscală și vamală, ca parte componentă a politicii economice a statului, reprezintă un instrument care are impact asupra orientării proceselor economice, în contextul în care generează influențe atât asupra mediului de afaceri, societății civile, cît asupra sustenabilității parametrilor bugetari. Respectiv, politica fiscală și vamală, prin esența sa, include un sistem de norme juridice, de măsuri și instrumente elaborate și promovate pentru ca să asigure acumularea veniturilor la bugetul public național care sunt indispensabile pentru satisfacerea necesităților publice pe toate sectoarele, precum și să contribuie la dezvoltarea durabilă a economiei naționale”, potrivit Ministerului Finanțelor.

În același timp, autoritatea susține că măsurile de politică fiscală și vamală pentru anul 2022 au drept scop consolidarea veniturilor bugetare printr-o administrare fiscală și vamală eficientă, soluționarea constrângerilor economice și asigurarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova, în contextul proceselor economice și sociale existente.

#Ministerrul Finanațelor #propuneri #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.