Polonezii ar putea cumpăra cea mai mare rafinărie din România care livrează carburanți și în Moldova

KMG International, compania care deţine grupul Rompetrol şi implicit rafinăria Petromidia, cea mai mare unitate de procesare a petrolului din România, spune că are discuţii cu potenţiali parteneri după ce au apărut mai multe informaţii privind o potenţială tranzacţie cu polonezii de la PKN Orlen sau cu Ştefan Vuza, antreprenorul din spatele Chimcomplex. Deocamdată însă, niciun demers nu se află într-o etapă definitivă.

Grupul KMG International N.V. (din care fac parte Rompetrol Rafinare şi Rompetrol Well Services) ia act de relatările recente din mass-media din Polonia şi România, privind interesul manifestat de Polski Koncern Naftowy Orlen SA (PKN Orlen) şi Chimcomplex (CHOB) faţă de businessul grupului KMG International. Ocazional, grupul KMG International se angajează în discuţii cu diferite părţi cu privire la unele potenţiale tranzacţii şi/sau cooperări, care vizează diferite oportunităţi de dezvoltare, în măsura în care o astfel de colaborare poate aduce valoare adăugată sau sinergie activităţilor KMG International“, au menţionat reprezentanţii KMG International, citați de Ziarul Financiar.

Săptămâna trecută, într-un document publicat la BVB şi semnat de antreprenorul Ştefan Vuza, preşedinte şi acţionar majoritar al Chimcomplex Borzeşti (CHOB), companie de 5,5 mld. lei, se arată că printre planurile CHOB pentru divizia de chimie şi de integrare petrochimică se numără inclusiv achiziţia Rompetrol Rafinare, „urmărindu-se formularea unei oferte în acest sens la începutul anului 2022.“

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.