Polonia ar vrea arme nucleare americane. Ar fi o premieră pentru un fost stat din Pactul de la Varşovia

Polonia a iniţiat discuţii cu Statele Unite despre staţionarea de armament nuclear pe teritoriul polonez, în cadrul acţiunilor de contracarare a ameninţărilor Rusiei, afirmă preşedintele Andrzej Duda, în contextul declaraţiilor liderilor de la Moscova privind Ucraina.

Polonia, cel mai mare stat membru NATO din estul Europei, a suplimentat semnificativ bugetul militar în contextul invaziei militare ruse în Ucraina, dar până acum oficialii de la Varşovia nu discutaseră cu aliaţii pentru primirea de arme nucleare ca mijloc de disuasiune.

Afirmaţiile preşedintelui Andrzej Duda ridică semne de întrebare privind posibilitatea ca arme nucleare americane să fie staţionate pentru prima dată într-un fost stat membru al Pactului de la Varşovia. Acţiunea ar fi o sfidare a avertismentelor preşedintelui Vladimir Putin, care a semnalat că Rusia va riposta la orice extindere a capabilităţilor militare NATO în fosta zona de influenţă a Moscovei, notează agenţia Bloomberg.
„Problema este, în primul rând, că nu avem arme nucleare. Există întotdeauna o potenţială oportunitate de a participa la staţionarea comună a armamentului nuclear”, a declarat Andrzej Duda într-un interviu acordat publicaţiei Gazeta Polska.
„Am vorbit cu liderii americani despre posibilitatea ca Statele Unite să analizeze opţiunea” staţionării de arme nucleare pe teritoriul Poloniei. „Subiectul este deschis”, a subliniat Duda.

Staţionarea în comun a armamentului nuclear poate implica participarea la misiuni de escortare sau recunoaştere pentru asistarea avioanelor care participă la o misiune nucleară, punerea la dispoziţie a avioanelor cu dublu uz sau găzduirea de armament nuclear pe teritoriul ţării. Aliaţi precum Germania, Belgia, Olanda, Italia şi Turcia găzduiesc arme nucleare americane pe teritoriile lor, potrivit datelor obţinute de Centrul pentru Controlul Armamentului şi Neproliferare.

În aprilie, vicepremierul Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului Lege şi Justiţie (PiS), declara pentru publicaţia Welt am Sontag că Polonia este „deschisă” posibilităţii găzduirii de arme nucleare americane.

#arme #polonia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.