Polonia interzice importurile de cereale şi alte produse alimentare din Ucraina. „De la cereale la miere”

Guvernul de la Varşovia a decis să interzică importurile de cereale şi alte produse alimentare din Ucraina FOTO Pixabay

Guvernul de la Varşovia a decis să interzică importurile de cereale şi alte produse alimentare din Ucraina, pentru a proteja sectorul agricol din Polonia, a anunţat sâmbătă, 15 aprilie, Jaroslaw Kaczynski, şeful partidului aflat la guvernare.

După invazia rusească, Uniunea Europeană a eliminat taxele vamale pentru cerealele din Ucraina, în ideea de a le facilita transportul spre Africa şi Orientul Mijlociu. Însă aceste cereale au ajuns să inunde pieţele din Polonia, România şi alte ţări din UE care trebuiau să fie doar rute de tranzit.

Fermierii polonezi au organizat săptămâna aceasta noi proteste la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, însă poliţia i-a împiedicat să blocheze liniile de cale ferată. În fiecare zi zeci de vagoane de tren, fiecare încărcat cu până la 70 de tone de cereale, intră în Polonia din Ucraina, ceea ce creşte îngrijorările fermierilor polonezi cu privire la viitorul lor şi soarta recoltelor lor din acest an.

Protestatarii susţin că tranzitul cerealelor ucrainene ar trebui să se deruleze în aceleaşi condiţii ca şi livrările de arme către Ucraina, pentru a evita ca aceste cereale să inunde piaţa poloneză. În schimb, protestatarii susţin că o serie de companii care au legătură cu legătură cu Guvernul au permisiunea de a importa aceste cereale ieftine şi de calitate redusă pe care să le revândă apoi fabricilor de pâine şi paste drept cereale poloneze de calitate ridicată

“Astăzi, Guvernul a decis asupra reglementărilor care interzic intrarea, importarea de cereale în Polonia, şi a altor tipuri de produse alimentare din Ucraina”. Lista acestor bunuri va fi stabilită de Guvern, şi va include produse “de la cereale la miere, şi foarte, foarte multe lucruri”, a anunţat Kaczynski.

Acesta a adăugat: “Suntem şi rămânem prietenii şi aliaţii Ucrainei şi o vom sprijini. Dar este de datoria fiecărui stat, fiecărei autorităţi, să protejeze interesele cetăţenilor săi”.

Polonia este pregătită să înceapă să discute cu Ucraina rezolvarea problemei cerealelor iar partea ucraineană a fost deja notificată în legătură cu deciziile Guvernului de la Varşovia, a precizat Kaczynski.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#polonia #Cereale #export #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.