Polonia se confruntă cu o criză pe care n-a mai văzut-o de 70 de ani: Natalitatea, la cel mai mic nivel

Rata natalităţii în Polonia a scăzut la cel mai scăzut nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial, sfidând eforturile guvernului naţionalist de a face faţă îmbătrânirii populaţiei ţării, scrie Bloomberg.

Numărul naşterilor a scăzut la 290.975 în anul până în iunie, cu aproape 9% mai puţin decât în anul precedent, potrivit Oficiului Naţional de Statistică. Tendinţa, care stabileşte un nou minim, extinde declinul înregistrat în cea de-a şasea economie a Uniunii Europene din 2018.

Eşecul de a inversa schimbarea demografică a Poloniei a atras critici din partea opoziţiei, care încearcă să înlăture partidul de guvernământ Lege şi Justiţie în cadrul alegerilor parlamentare aşteptate în octombrie. Partidul şi-a consolidat politica de marcă privind alocaţiile pentru copii în timpul campaniei din acest an, promiţând să majoreze plăţile lunare pentru familiile cu copii la 800 de zloţi (200 de dolari) pe lună, de la 500 de zloţi sau 124 de dolari.

Proiectul beneficiază de un sprijin larg – cel mai mare partid de opoziţie a declarat că va introduce mai devreme această majorare – deşi nu prea are succes în ceea ce priveşte inversarea trandului demografic, deoarece îmbătrânirea forţei de muncă impune costuri mai mari pentru pensii şi creează penurie de forţă de muncă.

În timp ce o proporţie din ce în ce mai mare de străini – inclusiv un aflux de aproximativ 1,5 milioane de refugiaţi ucraineni – umple golurile de forţă de muncă, Polonia ar trebui să accepte încă 2,75 milioane de migranţi apţi pentru muncă până în 2032 pentru a menţine constantă proporţia de pensionari în raport cu forţa de muncă, potrivit unui raport al Biroului de Securitate Socială din Polonia.

Dar migraţia este o problemă polarizatoare în politica poloneză. Deşi Polonia a fost lăudată pentru adăpostirea refugiaţilor ucraineni, guvernul de la Varşovia a încercat să zădărnicească o propunere a UE care ar impune amenzi pentru nerespectarea cotelor de azil.

Polonia a refuzat să primească solicitanţi de azil în 2015-2016, când continentul s-a confruntat cu un val de peste un milion de refugiaţi din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În acelaşi timp, numărul de permise de muncă eliberate migranţilor veniţi din afara Europei a crescut vertiginos.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#natalitate #polonia #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.