Populația nu se înghesuie să-și ducă banii la bănci. Depozitele s-au comprimat cu 4%

În luna aprilie 2022, depozitele noi atrase la termen au constituit 1 936,3 milioane lei, în descreștere cu 4,3 la sută față de luna aprilie 2021, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Ponderea depozitelor atrase în moneda națională a constituit 69,9 la sută, a celor în valută – 30,1 la sută.

Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 64,32 la sută (48,7 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 15,6 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 6 până la 12 luni, reprezentând 45,6 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 33,5 la sută din totalul depozitelor.

Comparativ cu luna precedentă, rata medie la depozitele noi atrase la termen în moneda națională s-a majorat cu 1,19 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rata medie de 3,46 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 5,25 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 7,96 la sută. La depozitele noi atrase la termen în valută s-a micșorat cu 0,11 p.p. Persoanele juridice au plasat depozite cu o rată medie de 0,38 la sută, iar persoanele fizice – cu o rată medie de 0,37 la sută, persoanele fizice care practică activitate – cu o rată medie de 0,50 la sută.

În comparație cu aprilie 2021, rata medie la depozitele atrase în moneda națională s-a majorat cu 3,07 p.p., iar rata medie la depozitele în valută s-a micșorat cu 0,24 p.p.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depozite #populație #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de subvenționare post-investiții aplicat în agricultură este unul depășit și a dus, de-a lungul anilor, la acumularea de restanțe semnificative la plata subvențiilor către fermieri. Oficialul promite, însă, că toate plățile restante vor fi onorate, iar sistemul va fi reformat fundamental, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

„Mecanismul de subvenționare post-investiției, așa cum a fost aplicat ani la rând, de fapt a creat această acumulare an de an, care a pus presiune pe bugetul de stat și a generat restanțe. Am intrat în fiecare an cu fondurile AIPA împovărate de datorii. Un lucru cert vreau să-l menționez în fața fermierilor: ne vom onora obligațiile asumate și vor fi achitate aceste subvenții pentru care au fost efectuate investițiile în sector”, a declarat ministra Catlabuga.

Potrivit acesteia, problema nu este una nouă, ci una istorică, care s-a perpetuat din cauza întârzierilor în aprobarea bugetelor și a sistemului rigid de rambursare post-factum. „Această problemă nu a apărut acum. Să ne amintim, în 2015 bugetul de stat a fost aprobat abia în luna aprilie, iar agricultorii au rămas atunci în incertitudine. Situația s-a repetat și în perioada 2019–2021, când fermierii au cerut același lucru – achitarea la timp a subvențiilor”, a precizat ministra.

Catlabuga a recunoscut că modelul vechi a „povărat bugetul” și a creat incertitudine în sector, motiv pentru care Guvernul intenționează să treacă la un nou sistem de subvenționare preventivă, bazat pe obiective și rezultate, care să ofere fermierilor o mai mare stabilitate financiară.

„Da, poate într-adevăr e bine că programul nostru agricol a fost numit ironic ‘scris de un student din anul I’, pentru că e spus tare: trebuie să schimbăm acest concept. Vom implementa un program agricol comun, cu previzibilitate bugetară multianuală, care să treacă treptat de la subvenționarea post-investiții la una preventivă”, a adăugat ministra Agriculturii.

Acum cinci ani datoriile la subvenții se ridicau la 15% din totalulu fondului, iar în prezent acestea au ajuns la 90%.