Poşta Română anunţă că tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România - Republica Moldova sunt reduse cu 25%

Poşta Română anunţă că tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România – Republica Moldova sunt reduse cu 25%, de la începutul lunii octombrie, ca urmare a acordului bilateral semnat între cei doi operatori la data de 12 august.

”Tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România – Republica Moldova sunt reduse cu 25%, de la începutul lunii octombrie, ca urmare a acordului bilateral semnat între cei doi operatori la data de 12 august 2022. Scopul final este egalizarea tuturor tarifelor poştale între cele două ţări. Acest parteneriat ţinteşte să creeze un spaţiu poştal unic între cele două ţări şi asigură dezvoltarea economică durabilă a acestora”, anunţă compania.

Totodată, protocolul urmăreşte dezvoltarea importului şi exportului dintre cele două ţări, utilizând reţelele poştale şi infrastructura logistică a celor doi operatori poştali.

”Scopul final este să egalizăm toate tarifele, atât pentru colete, cât şi pentru poşta de scrisori. Vrem ca o scrisoare sau un colet trimise de la Bucureşti la Chişinău să aibă acelaşi tarif cu cele trimise de la Bucureşti la Iaşi”, a declarat Roman Cojuhari, directorul de la “Poşta Moldovei”.

Administraţiile poştale ale celor două ţări spun că vor continua să caute soluţii moderne de livrare a produselor, la preţuri reduse, prin intermediul cărora cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de întreaga paletă de servicii şi produse poştale de pe piaţa din România, reciproca fiind valabilă şi pentru clienţii români.

“Ne dorim să ridicăm graniţele dintre cele două ţări, din perspectiva poştală, să unim serviciile poştale şi de curierat din România cu cele din Republica Moldova şi să facem un spaţiu poştal unic. Partenerul nostru moldovean are aceeaşi viziune, de a uni piaţa românească cu piaţa moldovenească. Un prim pas pe care l-am făcut în acest sens a fost să creştem numărul de curse poştale între cele două ţări, de la o cursă pe săptămână, la o cursă zilnic. Acum, continuăm acest drum prin reducerea tarifelor”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române.

#colete romania #Poșta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.