Poşta Română anunţă că tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România - Republica Moldova sunt reduse cu 25%

Poşta Română anunţă că tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România – Republica Moldova sunt reduse cu 25%, de la începutul lunii octombrie, ca urmare a acordului bilateral semnat între cei doi operatori la data de 12 august.

”Tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România – Republica Moldova sunt reduse cu 25%, de la începutul lunii octombrie, ca urmare a acordului bilateral semnat între cei doi operatori la data de 12 august 2022. Scopul final este egalizarea tuturor tarifelor poştale între cele două ţări. Acest parteneriat ţinteşte să creeze un spaţiu poştal unic între cele două ţări şi asigură dezvoltarea economică durabilă a acestora”, anunţă compania.

Totodată, protocolul urmăreşte dezvoltarea importului şi exportului dintre cele două ţări, utilizând reţelele poştale şi infrastructura logistică a celor doi operatori poştali.

”Scopul final este să egalizăm toate tarifele, atât pentru colete, cât şi pentru poşta de scrisori. Vrem ca o scrisoare sau un colet trimise de la Bucureşti la Chişinău să aibă acelaşi tarif cu cele trimise de la Bucureşti la Iaşi”, a declarat Roman Cojuhari, directorul de la “Poşta Moldovei”.

Administraţiile poştale ale celor două ţări spun că vor continua să caute soluţii moderne de livrare a produselor, la preţuri reduse, prin intermediul cărora cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de întreaga paletă de servicii şi produse poştale de pe piaţa din România, reciproca fiind valabilă şi pentru clienţii români.

“Ne dorim să ridicăm graniţele dintre cele două ţări, din perspectiva poştală, să unim serviciile poştale şi de curierat din România cu cele din Republica Moldova şi să facem un spaţiu poştal unic. Partenerul nostru moldovean are aceeaşi viziune, de a uni piaţa românească cu piaţa moldovenească. Un prim pas pe care l-am făcut în acest sens a fost să creştem numărul de curse poştale între cele două ţări, de la o cursă pe săptămână, la o cursă zilnic. Acum, continuăm acest drum prin reducerea tarifelor”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române.

#colete romania #Poșta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Venezuela a transportat în secret, pe parcursul a cinci ani, 127 de tone de aur din rezervele Băncii Centrale către rafinării din Elveția, în încercarea disperată de a obține numerar și garanții pentru împrumuturi, pe fondul adâncirii crizei datoriilor suverane. Informațiile apar din datele vămii elvețiene și dintr-un reportaj al postului public SRF, scrie euronews.

Potrivit acestor date, în urmă cu aproximativ zece ani, Caracasul a expediat aur în valoare de aproape 4,7 miliarde de franci elvețieni (circa 5,05 miliarde de euro) către Elveția, cu scopul de a-l topi și a-l revinde pe piețele internaționale. Transporturile au fost realizate pe calea aerului, iar fiecare operațiune a fost înregistrată de autoritățile vamale elvețiene, care monitorizează toate importurile și exporturile de metale prețioase.

Elveția este cel mai important hub mondial pentru comerțul cu aur, atât ca importator, cât și ca exportator. Aici se află unele dintre cele mai mari rafinării din lume, Valcambi, PAMP și Argor-Heraeus – concentrate în cantonul Ticino. Acestea pot rafina aurul brut în lingouri „Good Delivery”, recunoscute internațional, și pot emite certificate care permit tranzacționarea rapidă a metalului pe piețele globale.

Guvernul elvețian nu a făcut publice aceste transferuri la momentul respectiv, invocând tradiția strictă a confidențialității financiare, care a transformat țara într-un refugiu atât pentru marii oameni de afaceri, cât și pentru liderii autoritari care caută să-și lichideze sau să-și securizeze activele.

Postul public elvețian SRF arată că regimul lui Nicolás Maduro a recurs la această strategie ca la un „act de disperare”, pentru a preveni intrarea în incapacitate de plată. O parte din aur a fost vândută direct, iar altă parte a fost folosită drept garanție pentru împrumuturi și operațiuni de refinanțare a datoriei. În 2017, când Venezuela a intrat oficial în default, statul rămăsese deja fără acces la finanțare normală și fără rezerve de valută forte.

Un raport al Centrului pentru Inovații în Guvernanță Internațională (CIGI) estima în 2017 un deficit de finanțare de peste 15 miliarde de dolari, în timp ce serviciul datoriei obligațiunilor ajungea la aproximativ 12 miliarde de dolari. Dacă erau incluse și plățile către China, necesarul urca la circa 20 de miliarde de dolari. CIGI concluziona că Venezuela avea un „deficit major de finanțare” și „foarte puține active sau opțiuni politice pentru a-l acoperi”.

În paralel, veniturile din exportul de petrol, principala sursă de dolari a statului, se prăbușiseră, devenind insuficiente chiar și pentru plata dobânzilor la datorie.

Potrivit SRF, după rafinare, o parte din aurul venezuelean a fost redirecționată către alte centre de tranzacționare, precum Marea Britanie, iar o cantitate semnificativă a fost vândută Turciei.

Deși aceste tranzacții nu încălcau sancțiunile la momentul respectiv, ele ar fi aproape imposibile astăzi. În 2018, Elveția și-a înăsprit legislația privind operațiunile financiare cu Venezuela, aliniindu-se sancțiunilor Uniunii Europene.

În final, strategia de a salva țara prin exportul rezervelor de aur a eșuat. Venezuela a intrat în incapacitate de plată în 2017 și nu și-a mai putut onora nici datoriile, nici dobânzile. În prezent, datoria externă a țării este estimată la aproximativ 170 de miliarde de dolari, de aproape două ori mai mare decât produsul intern brut anual, ceea ce plasează economia venezueleană într-o stare de faliment de facto.

#venezule #aur #Elveția