Poşta Română anunţă că tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România - Republica Moldova sunt reduse cu 25%

Poşta Română anunţă că tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România – Republica Moldova sunt reduse cu 25%, de la începutul lunii octombrie, ca urmare a acordului bilateral semnat între cei doi operatori la data de 12 august.

”Tarifele pentru coletele poştale pe relaţia România – Republica Moldova sunt reduse cu 25%, de la începutul lunii octombrie, ca urmare a acordului bilateral semnat între cei doi operatori la data de 12 august 2022. Scopul final este egalizarea tuturor tarifelor poştale între cele două ţări. Acest parteneriat ţinteşte să creeze un spaţiu poştal unic între cele două ţări şi asigură dezvoltarea economică durabilă a acestora”, anunţă compania.

Totodată, protocolul urmăreşte dezvoltarea importului şi exportului dintre cele două ţări, utilizând reţelele poştale şi infrastructura logistică a celor doi operatori poştali.

”Scopul final este să egalizăm toate tarifele, atât pentru colete, cât şi pentru poşta de scrisori. Vrem ca o scrisoare sau un colet trimise de la Bucureşti la Chişinău să aibă acelaşi tarif cu cele trimise de la Bucureşti la Iaşi”, a declarat Roman Cojuhari, directorul de la “Poşta Moldovei”.

Administraţiile poştale ale celor două ţări spun că vor continua să caute soluţii moderne de livrare a produselor, la preţuri reduse, prin intermediul cărora cetăţenii Republicii Moldova să beneficieze de întreaga paletă de servicii şi produse poştale de pe piaţa din România, reciproca fiind valabilă şi pentru clienţii români.

“Ne dorim să ridicăm graniţele dintre cele două ţări, din perspectiva poştală, să unim serviciile poştale şi de curierat din România cu cele din Republica Moldova şi să facem un spaţiu poştal unic. Partenerul nostru moldovean are aceeaşi viziune, de a uni piaţa românească cu piaţa moldovenească. Un prim pas pe care l-am făcut în acest sens a fost să creştem numărul de curse poştale între cele două ţări, de la o cursă pe săptămână, la o cursă zilnic. Acum, continuăm acest drum prin reducerea tarifelor”, a declarat Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române.

#colete romania #Poșta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.