Prăbuşire la Gazprom – Profit net semestrial de opt ori mai mic faţă de S1 din 2022

Gigantul de stat rus Gazprom a anunţat marţi o scădere masivă a profitului său net semestrial la 2,84 miliarde de euro, continuând să resimtă efectul scăderii exporturilor de gaze către Europa în urma războiului din Ucraina, informează AFP.

În primele şase luni ale anului, profitul net a scăzut la 296 de miliarde de ruble (2,84 miliarde de euro), faţă de 2,500 de miliarde de ruble (24,04 miliarde de euro) în aceeaşi perioadă a anului 2022, scrie Agerpres.

„Scăderea exporturilor către Europa a fost parţial compensată de o creştere a livrărilor către China, care va continua să crească în temeiul obligaţiilor contractuale”, a comentat Famil Sadigov, director adjunct al Gazprom, care a atribuit scăderea profitului semestrial slăbiciunii rublei.

Gazprom, pilon al economiei ruse condus de câţiva apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, a anunţat în mai o scădere de peste 41% a profitului său net anual pe 2022 la 1,226 miliarde de ruble.

Anul 2022 a fost marcat pentru Gazprom de închiderea în mare parte a pieţei europene, cu excepţia gazelor naturale lichefiate (GNL) pe care ţările UE continuă să le cumpere în lipsa unei soluţii alternative reale.

Scopul sancţiunilor europene vizează sugrumarea veniturilor ruseşti provenind din exporturile de gaze pentru a limita astfel finanţarea de către Kremlin a ofensivei militare în Ucraina.

În faţa acestor dificultăţi, Gazprom, care deţine monopolul exporturilor de gaze ruseşti prin gazoduct, a început în ultimele luni o schimbare de strategie, redirecţionând o parte din exporturi către Asia, unde cererea de energie este puternică.

Anul trecut, livrările de gaze către China prin conducta „Puterea Siberiană” din Extremul Orient Rus au atins un maxim istoric de 15,5 miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vinzari #Gazprom #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.