Prăpăd financiar la Metalferos! Un nou gigant al fierului vechi crește precum Făt-Frumos

Urmare a liberalizării pieței metalelor, întreprinderea stat Metalferos pierdut statutul de monopolist al pieței. Or, „colegii lor din Râbnița au creat un nou monopol pe piața deșeurilor de metale feroase”, constată Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice (APP)

„Statul deține 78,28% din pachetul de acțiuni a S.A. ”Metalferos”. Până în 2019 a fost instituit un monopol fiscal pe piața deșeurilor de metale, iar ajustarea cadrului legal în anul 2019 a condus la liberalizarea acesteia. Respectiv, agenții economici care anterior efectuau livrări exclusive către ”Metalferos”, au încheiat contracte directe cu Uzina metalurgică din Râbnița. Consecințele au fost nefaste: ”Metalferos” nu a putut face față acestei liberalizări, iar colegii lor din Râbnița au creat un nou monopol pe piața deșeurilor de metale feroase”, mai spune șeful APP.

Potrivit lui, actualmente, se depune efort în vederea: – optimizării cheltuielilor, – diversificării genurilor de activitate prin colectarea altor deșeuri (sticlă, plastic, cauciucuri), – creării subdiviziunilor noi (regionale) în țară, – diversificării clienților și modernizării proceselor pe intern.

După demonopolizarea pieței metalelor încasările companiei statului Metalferos s-au prăbușit. Astfel, potrivit ultimelor date, compania a contabilizat pierderi de 13,2 milioane de lei în anul 2022 față de un profit de 43 de milioane de lei în 2021, arată raportul companiei. Cifra de afaceri a companiei a constituit anul trecut 217 milioane de lei, comparativ cu 1,7 miliarde de lei în anul 2021.

Anterior, Metalferos a cărei acționar majoritar este statul a fost stoarsă de bani prin diferite scheme și companii căpușă.

În 2020 Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține controlul.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rîbnița #fier vechi #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.