Prăpăd financiar la Metalferos! Un nou gigant al fierului vechi crește precum Făt-Frumos

Urmare a liberalizării pieței metalelor, întreprinderea stat Metalferos pierdut statutul de monopolist al pieței. Or, „colegii lor din Râbnița au creat un nou monopol pe piața deșeurilor de metale feroase”, constată Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice (APP)

„Statul deține 78,28% din pachetul de acțiuni a S.A. ”Metalferos”. Până în 2019 a fost instituit un monopol fiscal pe piața deșeurilor de metale, iar ajustarea cadrului legal în anul 2019 a condus la liberalizarea acesteia. Respectiv, agenții economici care anterior efectuau livrări exclusive către ”Metalferos”, au încheiat contracte directe cu Uzina metalurgică din Râbnița. Consecințele au fost nefaste: ”Metalferos” nu a putut face față acestei liberalizări, iar colegii lor din Râbnița au creat un nou monopol pe piața deșeurilor de metale feroase”, mai spune șeful APP.

Potrivit lui, actualmente, se depune efort în vederea: – optimizării cheltuielilor, – diversificării genurilor de activitate prin colectarea altor deșeuri (sticlă, plastic, cauciucuri), – creării subdiviziunilor noi (regionale) în țară, – diversificării clienților și modernizării proceselor pe intern.

După demonopolizarea pieței metalelor încasările companiei statului Metalferos s-au prăbușit. Astfel, potrivit ultimelor date, compania a contabilizat pierderi de 13,2 milioane de lei în anul 2022 față de un profit de 43 de milioane de lei în 2021, arată raportul companiei. Cifra de afaceri a companiei a constituit anul trecut 217 milioane de lei, comparativ cu 1,7 miliarde de lei în anul 2021.

Anterior, Metalferos a cărei acționar majoritar este statul a fost stoarsă de bani prin diferite scheme și companii căpușă.

În 2020 Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține controlul.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rîbnița #fier vechi #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.