Prăpăd financiar la Metalferos! Un nou gigant al fierului vechi crește precum Făt-Frumos

Urmare a liberalizării pieței metalelor, întreprinderea stat Metalferos pierdut statutul de monopolist al pieței. Or, „colegii lor din Râbnița au creat un nou monopol pe piața deșeurilor de metale feroase”, constată Roman Cojuhari, directorul Agenției Proprietății Publice (APP)

„Statul deține 78,28% din pachetul de acțiuni a S.A. ”Metalferos”. Până în 2019 a fost instituit un monopol fiscal pe piața deșeurilor de metale, iar ajustarea cadrului legal în anul 2019 a condus la liberalizarea acesteia. Respectiv, agenții economici care anterior efectuau livrări exclusive către ”Metalferos”, au încheiat contracte directe cu Uzina metalurgică din Râbnița. Consecințele au fost nefaste: ”Metalferos” nu a putut face față acestei liberalizări, iar colegii lor din Râbnița au creat un nou monopol pe piața deșeurilor de metale feroase”, mai spune șeful APP.

Potrivit lui, actualmente, se depune efort în vederea: – optimizării cheltuielilor, – diversificării genurilor de activitate prin colectarea altor deșeuri (sticlă, plastic, cauciucuri), – creării subdiviziunilor noi (regionale) în țară, – diversificării clienților și modernizării proceselor pe intern.

După demonopolizarea pieței metalelor încasările companiei statului Metalferos s-au prăbușit. Astfel, potrivit ultimelor date, compania a contabilizat pierderi de 13,2 milioane de lei în anul 2022 față de un profit de 43 de milioane de lei în 2021, arată raportul companiei. Cifra de afaceri a companiei a constituit anul trecut 217 milioane de lei, comparativ cu 1,7 miliarde de lei în anul 2021.

Anterior, Metalferos a cărei acționar majoritar este statul a fost stoarsă de bani prin diferite scheme și companii căpușă.

În 2020 Vladimir Plahotniuc, fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, anunțat în căutare de organele de drept de la Chișinău, a avut drept de semnătură sau a fost beneficiar la cel puțin trei companii care au beneficiat direct sau indirect, de zeci de milioane de dolari de pe urma unor contracte cu Metalferos, societate pe acțiuni în care statul deține controlul.

Banii intrau în conturile companiilor afiliate lui Plahotniuc, inclusiv în perioada când acesta deținea funcții publice, doar că nici banii, nici firmele nu se regăseau în declarațiile de avere și interese ale fostului politician.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Rîbnița #fier vechi #uzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.