Prăpastie bugetară - economia tenebră, contrabanda și sărăcirea populației au adâncit-o

Veniturile Bugetului Public Național în prima jumătate a anului au crescut modest și dau semne clare de îngrijorare. Cel mai bine se vede acest fenomen la analiza încasărilor din TVA, care reflectă perfect starea și tendințele din economie.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că veniturile din TVA scad al doilea trimestru consecutiv. În trimestrul doi al anului 2023 au fost de doar 6,5 miliarde lei, cea ce reprezintă minimul pentru ultimii doi ani. „Aici ne referim de încasările nominale, fără a ține cont de inflație și deprecierea banilor. Tradițional în trimestrul I a anului noi înregistrăm scăderi de încasări din TVA, dar nu și-n trimestrul II, fapt care s-a întâmplat în acest an”.

Prim explicație este că s-a redus consumul real al populației, însă pe seama reducerii consumului populației putem explica o scădere de 10-15% a încasărilor bugetare, dar restul de 45-50% din reducere….

A doua explicație, în opinia economistului, este creșterea economiei tenebre și a contrabandei. Sărăcirea populației din ultimii 2 ani, slăbirea instituțiilor statului, războiul din Ucraina, cochetarea cu cei din Transnistria, sunt ingredientele perfecte pentru creșterea contrabandei și fraudarea veniturilor bugetului public.

„O a treia explicație este revenirea la practicile vechi de fraudare a bugetului de stat, prin restituiri fictive de TVA. Mai simplu spus o schemă ilegală de sustragere a banilor din bugetul de stat, prin acte false de restituire a TVA. Această practică a existat ani de zile, apoi s-a reușit reducerea acestui fenomen, iar acum cel mai probabil a luat din nou amploare. Altfel este greu să explici, cum pe fundalul reducerii exporturilor, cresc restituirile de TVA din buget”, susține Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #economie #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Licitația pentru instalarea centralelor de cogenerare de la CT Vest și CET Sursa 3 eate pe ultima sută de metru, în timp ce Ministerul Energiei confirmă existența unui „gap financiar semnificativ” între ofertele depuse și bugetul proiectului. Ministrul Dorin Junghietu declară că raportul de evaluare este pe ultima sută de metri, iar procedura rămâne în desfășurare, însă finalizarea depinde de discuțiile cu Banca Mondială.

Potrivit ministrului, comisia de licitație „definitivează raportul de evaluare”, iar documentul urmează să fie transmis Băncii Mondiale pentru analiză. Abia după avizul acesteia, Guvernul va decide dacă procedura continuă, se modifică sau se relansează. Junghietu explică faptul că între ofertele depuse și bugetul disponibil s-a constatat „un gap destul de semnificativ”, determinat în parte de creșterea prețurilor în perioada 2022–2025 pe piața echipamentelor pentru cogenerare — o creștere alimentată de inflație, războiul din Ucraina și presiunea globală pe lanțurile de producție.

„Potențial, o parte din diferență ar fi justificată, dar trebuie evaluat complet. Nimeni nu a spus că statul va acoperi 30 de milioane de dolari. A fost identificat un gap financiar, iar acest lucru trebuie analizat, inclusiv din perspectiva modului în care continuăm procedura”, afirmă ministrul.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.

În paralel, Banca Mondială a anunțat o misiune urgentă la Chișinău între 24 și 27 noiembrie 2025. Experții urmează să analizeze stadiul licitației, sursele posibile de acoperire a deficitului de finanțare, corectitudinea procedurilor derulate de UCIPE și impactul pe termen lung asupra Termoelectrica și asupra securității energetice în pragul iernii.

Redacția BANI.MD a transmis în ultimele zile un set de întrebări ministrului Dorin Junghietu privind situația licitației. Astăzi, ministrul a redirecționat întrebările către serviciul de comunicare al instituției, confirmând implicit că analizele sunt în desfășurare, iar autoritățile evită pentru moment comentarii suplimentare până la finalizarea raportului de evaluare și discutarea acestuia cu Banca Mondială.