Precipitațiile au creat probleme pentru calitatea strugurilor de masă

După seceta de două luni, la începutul lunii august a plouat în aproape toate regiunile țării (aproximativ 15-35 mm). Precipitațiile au îmbunătățit într-o măsură foarte mică starea plantațiilor multianuale care nu sunt dotate cu sisteme de irigare, ținând cont de lipsa foarte mare a umidității în sol. În același timp, viticultorii menționează că, după perioada scurtă ploioasă, pe multe plantații de struguri de masă a început procesul de crăpare a bobițelor, scrie east-fruit.

Potrivit experților viticoli, crăparea bobițelor a fost provocată mai mult de răcirea vremii, decât de precipitații. Datorită vremii calde și uscate, procesul de crăpare nu va fi atât de îndelungat precum a fost în 2019.

Scăderea calității strugurilor va fi resimțită doar de piața internă, pe un termen scurt, speră producătorii.

În prima săptămână a lunii august, prețurile cu ridicata la strugurii de masă din soiurile roșii au scăzut în medie de la 20 lei/kg la 17 lei/kg, soiurile albe – de la 20 lei/kg la 14 lei/kg. Procesul de reducere a prețului acestui produs încetinește față de situația din ultimele zece zile din iulie. Cu toate acestea, strugurii de masă, în funcție de soiul specific, sunt deja mai ieftini decât în aceeași perioadă a anului trecut cu 10-53%.

#struguri #calitate #producatori #pret #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea avea o Bancă de Dezvoltare, după modelul României și Poloniei, care să contribuie la atragerea fondurilor prin piața de capital și la susținerea sectorului privat. Declarația a fost făcută de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, într-o emisiune la TVR Moldova.

„Ideea mea personală, pe care am discutat-o și cu alții, este crearea Băncii de Dezvoltare a Republicii Moldova, după exemplul României și al altor state europene, inclusiv Polonia, care are deja o astfel de bancă. Ne dorim să atragem fonduri în țară anume prin segmentul pieței de capital și să dezvoltăm instrumente financiare pentru susținerea sectorului privat, în special a întreprinderilor mici și mijlocii”, a subliniat ministrul Economiei.

Potrivit oficialului, piața de capital din Republica Moldova este încă insuficient dezvoltată, însă începe să capete tracțiune. „Avem prima rândunică – Bursa de Valori a Moldovei, creată împreună cu Bursa de Valori din București. Deja vedem un interes sporit din partea sectorului financiar-bancar și al asigurărilor pentru participarea pe piața de capital”, a declarat Osmochescu.

Eugen Osmochescu a precizat că atragerea investițiilor rămâne un obiectiv strategic, inclusiv prin aducerea unor „companii-ancoră” care să contribuie la dezvoltarea lanțurilor de valoare cu impact economic real. Totodată, oficialul a menționat că Republica Moldova poate deveni o platformă atractivă și în contextul reconstrucției Ucrainei, mai multe companii manifestând interes să se stabilească în țară pentru a participa la acest proces.

Anterior, Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții, a declarat că Republica Moldova se situează pe ultimele locuri în regiune în privința investițiilor străine pe cap de locuitor, doar Ucraina având un nivel mai scăzut.

Potrivit datelor UNCTAD, Republica Moldova a atras în 2024 ISD de 344 milioane de dolari, în scădere față de 357 milioane de dolari în 2023 (-3,6%). Stocul de ISD în economia Moldovei s-a redus ușor la 5,39 mld. dolari în 2024 (de la 5,46 mld. dolari în 2023, -1,2%), în timp ce stocul de investiții ale rezidenților moldoveni în străinătate a avansat la 494 mil. dolari (de la 395 mil. dolari, +25%).