Precipitațiile au creat probleme pentru calitatea strugurilor de masă

După seceta de două luni, la începutul lunii august a plouat în aproape toate regiunile țării (aproximativ 15-35 mm). Precipitațiile au îmbunătățit într-o măsură foarte mică starea plantațiilor multianuale care nu sunt dotate cu sisteme de irigare, ținând cont de lipsa foarte mare a umidității în sol. În același timp, viticultorii menționează că, după perioada scurtă ploioasă, pe multe plantații de struguri de masă a început procesul de crăpare a bobițelor, scrie east-fruit.

Potrivit experților viticoli, crăparea bobițelor a fost provocată mai mult de răcirea vremii, decât de precipitații. Datorită vremii calde și uscate, procesul de crăpare nu va fi atât de îndelungat precum a fost în 2019.

Scăderea calității strugurilor va fi resimțită doar de piața internă, pe un termen scurt, speră producătorii.

În prima săptămână a lunii august, prețurile cu ridicata la strugurii de masă din soiurile roșii au scăzut în medie de la 20 lei/kg la 17 lei/kg, soiurile albe – de la 20 lei/kg la 14 lei/kg. Procesul de reducere a prețului acestui produs încetinește față de situația din ultimele zece zile din iulie. Cu toate acestea, strugurii de masă, în funcție de soiul specific, sunt deja mai ieftini decât în aceeași perioadă a anului trecut cu 10-53%.

#struguri #calitate #producatori #pret #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezervele de gaz din depozitele subterane ale Europei au scăzut la 53% din capacitate, apropiindu-se de un minim istoric, pe fondul unui ianuarie extrem de rece și al consumului accelerat de energie. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe (GIE) și analizelor citate de Gazprom, continentul se confruntă cu una dintre cele mai tensionate situații energetice din ultimii ani.

Meteorologii prognozează că în ianuarie 2026 temperaturile medii în Europa vor fi cu două grade sub norma climatică și cu trei grade mai scăzute decât în ianuarie anul trecut, marcând cea mai rece lună de ianuarie din ultimii nouă ani. Aceste condiții determină o utilizare masivă a gazului din depozitele subterane (PȘG), care reprezintă cea mai flexibilă sursă de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

În primele 12 zile ale lunii ianuarie, extragerile de gaz din depozite au fost de 1,6 ori mai mari decât media ultimilor cinci ani pentru aceeași perioadă.

Conform GIE, la data de 12 ianuarie, nivelul mediu de umplere a depozitelor europene era de 53,17%, cu 15 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani. Ritmul de consum este cu patru săptămâni înaintea celui normal pentru acest sezon. Un nivel atât de scăzut pentru această dată a mai fost înregistrat doar în 2022.

În termeni absoluți, în depozitele UE mai rămân 53,9 miliarde de metri cubi de gaz, cu 4,1 miliarde m³ mai puțin decât la aceeași dată în sezonul de iarnă 2017/2018, când Europa a înregistrat cel mai mare consum din istorie.

Situația este tensionată în unele state: în Olanda, nivelul de umplere a depozitelor a coborât pe 12 ianuarie la 39,5%, un prag atins anterior doar în sezonul 2021/2022.

Criza este amplificată de faptul că, de la începutul anului 2025, tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a fost sistat, în urma poziției Kievului. În același timp, Europa trebuie să continue să furnizeze gaze și pentru nevoile energetice ale Ucrainei, ceea ce sporește presiunea asupra stocurilor.

Pentru a compensa lipsa gazului rusesc livrat prin conducte, Europa a crescut masiv importurile de gaz natural lichefiat (LNG). În 2025, statele europene au importat 109 milioane de tone de LNG, echivalentul a 142 miliarde de metri cubi, cu 28% mai mult decât în 2024.

În ianuarie 2026, importurile ar putea ajunge la 9,5 milioane de tone, cu 18% peste nivelul de anul trecut.

Totuși, industria LNG are limite: la 12 ianuarie, terminalele europene funcționau la doar 54% din capacitate, iar stocurile de LNG din terminale sunt în scădere, ceea ce ridică semne de întrebare privind capacitatea Europei de a face față iernii și de a reface rezervele până în sezonul rece 2026/2027.