Premierul britanic Rishi Sunak cere confiscarea activelor ruseşti îngheţate

Premierul britanic Rishi Sunak a cerut duminică ţărilor occidentale să fie „mai îndrăzneţe” şi să confişte activele ruseşti îngheţate pentru a le redistribui apoi Ucrainei, relatează AFP şi Reuters.

„Trebuie să fim mai îndrăzneţi în ceea ce priveşte confiscarea a sute de miliarde din activele ruseşti îngheţate”, a scris şeful guvernului britanic într-un articol publicat de Sunday Times, cu ocazia marcării a doi ani de la invazia rusă pe scară largă din Ucraina.

„Începem prin a lua miliardele din dobânda pe care aceste active le generează şi prin a le trimite Ucrainei”, a afirmat Rishi Sunak. „Apoi, în cadrul G7, trebuie să găsim modalităţi legale de a confisca activele în sine şi, de asemenea, de a trimite acele fonduri în Ucraina”, a adăugat el.

„Ce omagiu ar fi pentru lupta lui Aleksei Navalnîi de a trage la răspundere statul rus pentru acţiunile sale” a adăugat el, referitor la opozantul rus care a murit recent într-un penitenciar din regiunea arctică.

Într-un comunicat publicat sâmbătă la sfârşitul unei reuniuni prin videoconferinţă, liderii G7 au făcut apel la guvernele lor să continue să acţioneze „prin toate căile posibile prin care activele suverane ale Rusiei ar putea fi utilizate pentru a sprijini Ucraina, în conformitate cu sistemele noastre juridice şi cu dreptul internaţional”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#active #confiscare #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.