Premierul Munteanu spune că Moldova se descurcă financiar, dar vrea ștampila FMI

Premierul Alexandru Munteanu a declarat, la postul public Moldova 1, că neprimireauspendarea ultimei tranșe din actualul program cu Fondul Monetar Internațional nu a fost cauzată de incertitudinile din jurul reformei justiției sau de funcționarea structurilor anticorupție.
Potrivit șefului Guvernului, FMI a încercat să înțeleagă procesele interne, însă expirarea ultimei tranșe a fost determinată de factori „mai degrabă subiectivi”, inclusiv de contextul electoral și de faptul că Fondul nu și-a organizat misiunile în Republica Moldova, ceea ce a dus la expirarea programului în luna octombrie.

Premierul a subliniat că Republica Moldova nu se află într-o situație de criză macroeconomică și, din acest motiv, nu are o nevoie urgentă de finanțare din partea FMI. „Mesajul Fondului Monetar a fost clar: avem suficienți bani, iar FMI intervine, de regulă, în situații de urgență”, a spus Munteanu.

Cu toate acestea, Guvernul își dorește un nou program cu FMI, chiar și fără componentă financiară, pentru rolul său de „certificare” a stării macroeconomice. „Este un semnal extrem de important pentru ceilalți parteneri și pentru piețe”, a explicat premierul, făcând referire la faptul că instituții precum Banca Mondială și donatorii bilaterali își calibrează sprijinul în funcție de evaluările FMI.

În acest context, Munteanu a invocat exemplele internaționale, inclusiv cazul Grecia, unde programele FMI au precedat intervențiile masive ale altor finanțatori, tocmai pentru a oferi o evaluare credibilă a situației macroeconomice.

Premierul a amintit că ultimul raport al FMI confirmă faptul că datoria publică a Republicii Moldova este gestionabilă, chiar dacă există presiuni bugetare legate de deficit, explicate prin investițiile capitale. „Ați văzut reacția piețelor și decizia băncii centrale de a reduce rata de refinanțare cu un punct procentual, urmată de reacția băncilor comerciale”, a spus el.

În opinia șefului Executivului, aceste semnale arată că economia este percepută pozitiv de piețe, iar un nou program cu FMI, estimat pentru primăvara anului viitor, ar putea duce la îmbunătățirea ratingului de țară. „Un rating mai bun înseamnă investiții mai multe și finanțare la costuri mai mici. Sentimentul investitorilor, atunci când există un program cu Fondul Monetar, este clar pozitiv”, a concluzionat premierul.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii energetice continuă să concureze pentru activele internaționale ale Lukoil, în pofida acordului preliminar anunțat săptămâna trecută privind vânzarea portofoliului către fondul american de private equity Carlyle, au declarat surse apropiate negocierilor pentru Reuters.

Potrivit acestora, cel puțin două companii, inclusiv Chevron, analizează în continuare posibilitatea de a prelua activele Lukoil din afara Rusiei. Un parteneriat între Chevron și Quantum Energy Partners, precum și un grup condus de banca de investiții Xtellus Partners, poartă în continuare discuții atât cu Lukoil, cât și cu Guvernul SUA privind structura unei eventuale tranzacții.

Sursele precizează că acordul cu Carlyle nu este unul definitiv. Fondul american se află încă într-o etapă de analiză aprofundată a activelor, iar situația se poate schimba. Lukoil a confirmat, la rândul său, că negocierile cu alți potențiali cumpărători sunt în desfășurare.

Procesul de vânzare este complicat de sancțiunile internaționale. Trezoreria SUA a blocat până acum două tentative ale Lukoil de a-și vinde activele din străinătate, una către traderul elvețian Gunvor și alta printr-un schimb de acțiuni propus de Xtellus Partners. De asemenea, OFAC a informat că banii obținuți din orice vânzare a activelor Lukoil trebuie plasați într-un cont aflat sub jurisdicția SUA, fondurile urmând să fie înghețate până la ridicarea sancțiunilor.

Lukoil are termen limită până la 28 februarie 2026 pentru a-și vinde activele din afara Rusiei. Portofoliul internațional al companiei, evaluat inițial la aproximativ 22 de miliarde de dolari, a atras interesul mai multor jucători majori din industrie, inclusiv Exxon Mobil. Acordul preliminar cu Carlyle, convenit la 29 ianuarie, exclude activele din Kazahstan.

În paralel, surse Reuters susțin că Carlyle discută cu investitori din Emiratele Arabe Unite pentru un posibil parteneriat. Fonduri suverane din Abu Dhabi, precum Mubadala, XRG și IHC, ar fi analizat preluarea unor participații în portofoliul de active, în cazul în care tranzacția va fi finalizată.

Pentru încheierea oricărui acord, este necesară aprobarea OFAC, precum și avizul Kremlin și al Banca Centrală a Rusiei, au mai precizat sursele.