Presa română, despre achiziția Portului Giurgiulești de către BERD, cu doar 1000 €: „Semne de întrebare la Chișinău”

Scandalul privind achiziția portului Giurgiulești, de către BERD, cu doar 1000 de euro, a ajuns în presa din România, atragând atenția asupra faptului că presa de la Chișinău ridică multe semne de întrebare asupra tranzacției prin care BERD a preluat Portul Giurgiulești.

„Asta în condițiile în care, printre altele, din septembrie 2019, capitalul social al Danube Logistics SRL este pus sub sechestru în cadrul procedurilor de executare a unei hotărâri judecătorești definitive. Sechestrul este consemnat în Registrul persoanelor juridice din Republica Moldova al Agenției Servicii Publice.”

Despre trancazția BOMBă a anului 2021 au scris economica.net, cfir.ro, moldovastiri.ro și stiripesurse.ro.

Bani.md a publicat pe data de 2 iunie 2021 un document exclusiv care prezintă valoarea tranzacției de achiziție a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a prezentat mai multe argumente legale pentru care această tranzacție nu ar fi putut avea loc.

Detalii – AICI.

Exclusiv! Tranzacția BOMBĂ a anului 2021. BERD a cumpărat portul Giurgiulești cu 1000 de Euro. DOC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!