Presa rusă de stat atacă pentru prima oară războiul lui Putin. Vorbește de corupție și nedreptățirea soldaților

31 Mart. 2023, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Mart. 2023, 05:30 // Actual //  bani.md

O instituție de presă a statului rus a publicat în această săptămână un articol care conține referiri critice la adresa regimului Putin. Este primul episod de acest gen de la începutul războiului din Ucraina.

Agenția de presă RIA Novosti, controlată de statul rus, a publicat marți un articol intitulat „Nu ne-am așteptat la asta”, care conține declarațiile mai multor soldați ruși răniți pe front în Ucraina, care nu au primit compensațiile promise de președintele Vladimir Putin, relatează Newsweek.

Deși invitații posturilor TV de stat și-au exprimat în ultimele luni frustrarea în legătură cu evoluția războiului, agențiile de presă oficiale au păstrat linia Kremlinului, respectând cu strictețe legea adoptată de Parlamentul de la Moscova, în martie 2022, care prevede pedepse de până la 15 ani de închisoare pentru „răspândirea intenționată de știri false care discreditează armata rusă”.

Autoritățile au folosit această lege pentru a-i viza pe cei care au respins viziunea beligerantă a lui Putin și au interzis presei să numească „război” invazia în Ucraina, fiind obligatorie sintagma „operațiune militară specială”.

La fel a procedat și RIA Novosti în articolul publicat, însă prezentarea detaliată a situației unor militari răniți pe front care nu au primit despăgubirile promise de Putin reprezintă o abatere notabilă de la politica Kremlinului și ar putea fi un semn al unor fisuri care se adâncesc în interiorul regimului. Nu întâmplător, materialul poate fi accesat acum din afara Rusiei doar printr-o conexiune VPN.

Decretul lui Putin nu se aplică

La o săptămână după începerea războiului, Putin a anunțat că soldații răniți pe front vor avea dreptul la o compensație financiară. „Este datoria noastră să sprijinim familiile camarazilor noștri căzuți și răniți pe front”.

În aprilie, însă, Ministerul rus al Apărării a publicat pe site-ul său un ordin potrivit căruia, pentru a se încadra la compensații, soldații răniți trebuie să figureze pe o listă oficială – decizie care confirmă implicit că Rusia s-a confruntat cu pierderi grele în lupte, dar și cu situații în care soldații s-au automutilat ca să fie scoși de pe front.

Ordinul ministerului contrazice, însă, decretul lui Putin. Astfel, în funcție de gravitatea rănilor suferite, militarii pot primi diverse sume de bani. De exemplu, pentru o rană gravă se achită în jur de 300.000 de ruble (aproximativ 3.570 de euro), iar pentru una ușoară – în jur de 70.000 de ruble (aproximativ 833 de euro). Ordinul Ministerului se bazează pe lista cu tipurile de răni plătite de stat pentru militarii aflați pe front aprobată încă din 1998, printr-o ordonanță de guvern.

„Decretul șefului statului nu specifică gradul de invaliditate pentru care se acordă compensațiile. Nu face referire nici la lista din ordonanță. Conform textului, ar trebui făcute plățile pentru toți cei răniți”, a explicat Roman Pronin, președintele mișcării civice Comitetul pentru Combaterea Corupției, unul dintre puținii care încearcă să-i ajute pe soldați să obțină compensațiile.

„Doctorii trec de obicei simptomele, dar nu și cazuistica lor. Iar personalul militar nu întocmește documentele pentru plată”, a arătat activistul. Un membru al unei organizații pentru drepturile omului a spus că doctorii scriu diagnostice precum „reacție acută la stres”, „condiție astenică” („oboseală ridicată”), „sindromul astenic” (oboseală psihică și nervozitate). „Acestea nu sunt considerate afecțiuni sau răni”, a spus Pronin.

Mai mulți militari au spus pentru RIA Novosti că la început plățile s-au făcut indiferent de tipul sau de gravitatea rănilor suferite, apoi ordinul emis de Ministerul Apărării a legat compensațiile de lista de criterii prevăzută în ordonanța din ’98.

În vară, după ce activiștii au sesizat că decretul lui Putin este contrazis de ordinul Ministerului, modificarea a fost eliminată. Însă problema este acum modul de aplicare: de exemplu, șocul suferit după o explozie nu figurează pe listă, deși reprezintă o rană complicată. Este aproape imposibil de determinat vizual, dar poate avea urmări grave – leziuni ale creierului, probleme de vedere și de auz, slăbirea memoriei. Echilibrul psihic are, de asemenea, de suferit.

Răniți pe front, dar fără compensații

RIA Novosti a prezentat cazurile unor soldați care au avut nevoie de tratament medical după ce au fost afectați de explozii și care nu au primit despăgubirile promise de președintele rus.

Serghei Abramov, din Krasnoiarsk, a fost trimis să lupte în regiunea Donețk la sfârșitul anului trecut, după trei luni de instruire. El a povestit că a fost rănit în urma unei explozii și a fost internat în spital.

Inițial, i s-a pus diagnosticul de barotraumă otică acută, o afectare a membranei timpanelor urechilor, dar i s-a refuzat dreptul la compensație, iar un alt spital i-a dat o scrisoare medicală din care reiese că suferă de „reacție acută la stres”. I s-au prescris doar niște vitamine, analgezice și calmante și asta a fost tot.

El a înaintat o contestație la biroul procurorului militar. Soția lui, Elena Abramova, l-a căutat pe șeful secției de neurologie de la spitalul din Rostov. „Am încercat să aflu pe ce bază au fost falsificate documentele medicale, de ce soțul meu nu a fost examinat normal. Fără să-mi dea vreun răspuns, m-a dat afară pe ușă”, a povestit ea.

Un alt soldat rus, din Daghestan, Aleksandr, a fost afectat de o explozie în vară, în regiunea Zaporojie, unul dintre cele patru teritorii pe care Putin le-a anexat ilegal anul trecut. „M-am lovit rău la cap. Abia mai puteam să merg, mă clătinam rău. În Donețk (la spital – n.red.) mi-au zis: fractură la osul temporal, leziune cranio-cerebrală închisă”, a povestit el.

După ce medicii i-au spus că durerile de cap sunt provocate de osteocondroza cervicală, nu de o rană suferită în luptă, Aleksandr s-a adresat procurorilor militari, dar aceștia au menținut diagnosticul medical care nu indică o rană, ci o boală. Prin urmare, soldatul nu întrunește criteriile pentru a primi compensația de la Guvern.

RIA Novosti scrie, de asemenea, că mulți militari se plâng de corupție și vor să li se facă dreptate, subliniind că autoritățile trebuie să rezolve problema „înainte să se răspândească”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Mart. 2026, 17:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Mart. 2026, 17:38 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, afirmă că salariul de aproximativ 50.000 de lei pe care îl primește în funcția publică este suficient în contextul economic al Republicii Moldova, însă nu reflectă nivelul de responsabilitate al poziției. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Ziarul de Gardă, unde oficialul a vorbit despre diferența majoră dintre veniturile din sectorul privat și cele din funcția publică.

Junghietu a precizat că anterior avea un salariu de circa 12.000 de euro pe lună, iar după preluarea funcției de ministru a fost nevoit să-și ajusteze cheltuielile la noile realități financiare. „Acum trăiesc din salariul de ministru”, a declarat acesta, menționând că nivelul costului de viață din Republica Moldova este mai redus comparativ cu orașe precum Madrid sau Haga.

În același timp, ministrul consideră că remunerația este adecvată raportată la situația economică a țării, însă insuficientă dacă este analizată prin prisma responsabilităților funcției. „Reieșind din realitățile economice ale țării, este suficientă, dar reieșind din gradul de responsabilitate, nu”, a explicat Junghietu.

Oficialul a subliniat că, în sectorul energetic, responsabilitățile sunt considerabile, făcând referire la proiecte de amploare, de ordinul miliardelor de dolari, pe care le-a gestionat anterior în cariera sa din mediul privat.