Prețul aurului a ajuns la un nivel record. Analiștii cred că se vor mai înregistra creșteri importante

Preţul aurului a atins marţi un nivel record, investitorii având aşteptări tot mai mari de relaxare a politicii monetare în SUA, în timp ce riscurile geopolitice vor propulsa în continuare cotaţia metalului preţios, transmite Reuters.

Piaţa mai este susţinută de cererea fizică puternică din Asia şi achiziţiile băncilor centrale, precum şi de statutul tradiţional de activ de refugiu al aurului, în perioadele de incertitudine.

Băncile centrale au fost cumpărători neţi de aur timp de opt luni consecutive.
Preţul spot al aurului a crescut cu 0,8% la 2.130,79 dolari pentru o uncie, după ce a atins un record de 2.141,59 dolari uncia.
Dintr-o perspectivă a analizei tehnice, aurul poate creşte către 2.180 dolari uncia.

”Zilele următoare, în special cu publicarea datelor economice critice şi declaraţiilor preşedintelui Rezervei Federale Jerome Powell, vor fi cruciale pentru a determina dacă aurul îşi poate menţine traiectoria actuală sau dacă vom vedea o perioadă de consolidare”, a spus Alexander Zumpfe, trader senior de metale preţioase la Heraeus.
Analistul independent Ross Norman se aşteaptă ca preţul aurului să atingă 2.300 de dolari în acest an.

Preţul spot al argintului a crescut la rândul său, de luni, depăşind niveluri tehnice majore. Ultima oară a crescut cu 0,2%, la 23,94 dolari pe uncie, cel mai ridicat nivel din 28 decembrie.

”Asta ânseamnă că aurul nu creşte singur în acest moment şi măreşte şansa unei creşteri mai susţinute”, a declarat Ole Hansen, şeful strategiei pentru mărfuri al Saxo Bank.
Prin contrast puternic, platina şi paladiul au mers în direcţie opusă, fiind în scădere cu 1,4%, respectiv cu 1,6%.

„Platina este relativ ieftină în comparaţie cu aurul, dar până acum a fost lăsată în urmă. Odată ce preţul aurului se stabilizează, este probabil ca platina să beneficieze de pe urma creşterii sale recente”, a spus Hansen. Raportul aur-platină a atins cel mai mare nivel din martie 2020, când începutul pandemiei l-a dus la un nivel record.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#record #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.