Preţul benzinei creşte în Europa la cel mai ridicat nivel de după 2017. Care este motivul

Prețul benzinei în Europa a crescut considerabil, deși cererea este mult mai mică din cauza restricțiilor și a măsurilor de carantină impuse de pandemia de coronavirus. Motivul este dat de rafinăriile de pe continent care şi-au redus producţia, dar şi-au majorat exporturile de combustibili.

La începutul acestei luni, diferenţa între preţul la care se tranzacţionează benzina comparativ cu ţiţeiul brut a atins cel mai ridicat nivel de după 2017. Aceasta a dus preţurile de vânzare cu amănuntul la cel mai ridicat nivel din ultimii ani în mai multe state mari consumatoare de pe continent, inclusiv în Germania, Franţa şi Italia.

Cel puţin un sfert dintre facilităţile care produc benzină la rafinăriile din nord-vestul Europei au fost scoase recent din funcţiune pentru lucrări de mentenanţă sau întreruperi neprogramate. Aceasta a redus şi mai mult producţia de benzină într-o perioadă în care şi aşa rafinăriile procesau mai puţin ţiţei din cauza pandemiei. Dacă la aceasta se adaugă şi exporturile solide, în special spre SUA, creşterea preţurilor sugerează că piaţa a contrabalansat cu mult pierderea cererii, scrie Bloomberg.

Factori care au influenţat preţul benzinei în pandemie

1. Creșterea exporturilor europene de benzină spre SUA cu peste 60% în luna martie şi au rămas la un nivel susţinut în luna aprilie;

2. Livrările spre Vestul Africii au ajuns la aproape 500.000 de barili pe zi în primul trimestru.

3. Diminuarea producţiei de benzină în Europa, ca urmare a scoaterii din funcţiune a mai multor unităţi de cracare catalitică.

Întreruperile de producţie şi exporturile ridicate au susţinut piaţa europeană a benzinei chiar dacă gradul de utilizare a şoselelor de pe continent este, în medie, cu 30% sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei.

Toţi aceşti factori influenţează preţul benzinei dar nu sunt de ajuns pentru a modifica marjele pentru alte tipuri de combustibili utilizaţi în transport. În condiţiile în care traficul aerian în Europa este în continuare cu 60% sub nivelul la care era înaintea pandemiei, rafinăriile se reorientează dinspre producţia de combustibil pentru avioane spre producţia de motorină, ceea ce conduce la majorarea ofertei şi la scăderea preţurilor.

#pret #benzina #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.