Prețul medicamentelor ar putea crește în acest an. Ce spune directorul Agenției Medicamentului

Prețul la medicamente ar putea crește în acest an cu 7%, susține directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Dragoș Guțu. Potrivit acestuia, în 2023, instituția va continua negocierile cu producătorii internaționali pentru a suplini stocurile de produse antibiotice , antivirale și antiinflamatorii din țară. Comercializarea acestor medicamente crește de 3-4 ori în sezonul rece al anului , pacienții fiind nevoiți să viziteze mai multe farmacii pentru a le găsi, scrie radiomoldova.md.

Numărul mic al populației, procedura dificilă de înregistrare a produselor și prețurile mici la care pot să își vândă produsele, nu le atrag pe marile țări producătoare de medicamente pe piața moldovenească.

Mai mult, unele au decis micșorarea exporturilor și consolidarea stocurilor naționale, pentru a preveni eventuale crize, a explicat pentru Radio Moldova, directorul Agenției Medicamentului și Dispozitivelor medicale, Dragoș Guțu. Cu toate acestea, funcționarul asigură populația că medicamentele cele mai solicitate se vor regăsi în farmaciile din Republica Moldova, deși ar putea fi mai scumpe.

„La volumul mic de vânzări și la prețurile plafonate profiturile sunt mici și respectiv nu este interesant pentru o companie mare farmaceutică să-și extindă prezența în țări mici precum Republica Moldova. Totuși avem o diversificare a surselor de import de medicamente. Decizia unei țări aparte ne afectează dar nu este dramatic. Noi am creat acum cinci săptămâni un grup de lucru, monitorizăm toate stocurile la medicamente de maximă importanță, antibiotice, antivirale, antipiretice. Părerea mea este că produsele medicamentoase vor crește în preț în 2023 cu 5, 6 sau 7 %, nu mai mult”, spune Guțu.

În Republica Moldova activează 7 producători de medicamente, care acoperă 8% din necesarul țării. 20 % din produsele medicamentoase sunt importate în țara noastră din România, 30 la sută din Ucraina, 20% din Turcia, China, India și restul din alte țări precum Franța, Spania, Germania, Polonia și Slovenia.

Criza medicamentelor este resimțită în multe țări ale lumii din cauza pandemiei de coronavirus care a afectat producția farmaceutică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agentia medicamentului #medicamente #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.