Prețul petrolului rus a scăzut sub „pragul de durere” al bugetului

În luna septembrie, prăbușirea prețurilor internaționale ale petrolului a dus la scăderea prețului barilului de Brent la cel mai scăzut nivel din decembrie 2021, influențând negativ și prețurile petrolului rus Urals și veniturile companiilor petroliere.

Potrivit Bloomberg, la începutul săptămânii, prețul petrolului rus în porturile Mării Baltice a scăzut sub 60 de dolari pe baril pentru prima dată de la începutul anului. Pe 10 septembrie, în porturile Primorsk și Ust-Luga, Urals a fost vândut la 57,44 dolari și 57,79 dolari pe baril, respectiv. Prețurile în portul Novorossiysk au fost ușor mai mari, la 60,33 dolari pe baril, conform Reuters.

În ultimele două săptămâni, prețul petrolului rus a scăzut cu 12,7 dolari, sau 18%. Nivelul actual al prețurilor, în jur de 60 de dolari pe baril, este considerat „incomod” pentru bugetul federal, spun analiștii de la Rosbank. Proiectul bugetului pentru anul în curs a fost elaborat având în vedere un preț estimat de 70 de dolari pe baril pentru Urals, cu aproximativ 17% mai mult decât prețul actual. O estimare similară de 69,7 dolari pe baril a fost inclusă în proiectele pentru bugetul pe 2025.

Scăderea drastică a prețului petrolului pune bugetul federal în dificultate, avertizează economistul Evgheni Suvorov de la banca Centrcredit. Pentru a compensa pierderile de venituri, conform regulii bugetare, guvernul ar trebui să utilizeze Fondul Național de Bunăstare. Totuși, acesta mai are doar 4,8 trilioane de ruble în fonduri lichide, dintre care 1,3 trilioane sunt deja rezervate pentru cheltuieli în decembrie. „Ce va face guvernul în această situație este un mare mister,” concluzionează Suvorov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.