Preţul unui iPhone creşte de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Cum obține profituri de miliarde

Compania Apple înregistrează profituri record de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Strategia firmei constă în necesitatea consumatorului de a investi în lărgirea capacităţii de stocare a produsului, scrie Bloomberg.

Există trei lucruri pe care le poţi prezice în legătură cu fiecare nouă generaţie de iPhone: va avea o cameră mai bună decât predecesorul său, un procesor mai rapid, iar Tim Cook, directorul executiv al Apple Inc. Îl va numi „cel mai bun iPhone pe care l-am făcut vreodată”.

Pentru toate vrăjitoriile tehnologice, îmbunătăţirile camerei şi ale cipurilor pot părea nespectaculoase. Adevărata magie este efectul lor asupra câştigurilor Apple. Deoarece, spre deosebire de inovaţiile precum Face ID – sistemul de recunoaştere facială utilizat pentru deblocarea iPhone-urilor – îmbunătăţirile camerei şi cipurilor aduc un avantaj dublu companiei cu sediul în Cupertino: consumatorii nu numai că plătesc considerabil pentru noile caracteristici, dar şi ajung, de obicei, să aibă nevoie de mai mult spaţiu de stocare pentru a profita la maximum de aceste funcţii. Iar spaţiul de stocare, se pare, este o maşină de făcut bani incredibilă. De fapt, ar putea fi chiar arma secretă a Apple, scrie Ziarul Financiar.

Cu fiecare îmbunătăţire a calităţii imaginii vine şi o creştere proporţională a cerinţelor de stocare. Noul format foto pe care Apple l-a adăugat la iPhone anul trecut, marca ProRaw, este de până la 12 ori mai mare decât standardul JPEG. Fişierele video mai mari vor exacerba tendinţa. (Aceasta este o veste deosebit de proasta pentru aceia dintre noi ale căror fotografii ocazionale ocupă deja spaţiul ridicol de 36 de giga).

Nevoia consumatorilor de mai mult spaţiu de stocare este extrem de profitabilă. Acolo unde consumatorul este nevoit să plătească 100 de dolari pentru a adăuga 128 de giga de stocare, este puţin probabil ca Apple să plătească mai mult de 20 de dolari pentru acelaşi cip. Dacă preferaţi să stocaţi datele de la distanţă, oferta iCloud a Apple se bucură de marje de profit similare. În plus, cei care au făcut deja alegerea de a opta pentru un iPhone 12 Pro Max de 1.099 de dolar ar putea fi mai puţin îngrijoraţi de investirea unor sume suplimentare pentru un spaţiu de stocare mai generos.

Vitezele mai mari de descărcare şi o putere de procesare mai mare au acelaşi efect. 5G vă promite să descărcaţi la viteze record, cu condiţia unei capacităţi de stocare considerabilă.

Astfel, Apple culege recompensele. Veniturile sale sunt de aşteptat să crească cu 33%, la suma uimitoare de 365 miliarde de dolari, deşi, desigur, doar o parte din aceşti bani provin din opţiuni de extindere a capacităţii de stocare. Acest lucru arată impactul investiţie în tehnologia potrivită asupra multiplicării profitului, chiar şi în absenţa unor noi funcţii sau produse emblematice – preţul mediu de vânzare al unui iPhone a crescut de la 748 de dolari la sfârşitul anului 2019, la 938 de dolari în luna martie.

Aşadar, în timp ce aşteptăm ca Apple să-şi dezvolte următorul produs revoluţionar, fie că este vorba de maşini autonome sau ochelari inteligenţi, cea mai de succes companie din lume ne arată cât de profitabil a devenit jocul său la nivel de centimetri.

#inovatie tehnologica #miliarde #pret #profit #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vicepremierul Vladimir Bolea susține că acțiunile Guvernului privind preluarea complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău, aflat anterior în gestiunea Lukoil, sunt eficiente, chiar dacă procesul juridic de revenire a acestuia în proprietatea statului nu este încă finalizat.

Întrebat în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă cât de eficiente sunt măsurile autorităților, în condițiile în care, din punct de vedere juridic, bunurile nu au revenit încă pe deplin statului, Bolea a declarat că rezultatul practic demonstrează eficiența intervenției.

„Eficiența se măsoară în rezultat. În rezultat, activele au trecut la aeroport. Înseamnă că măsurile sunt eficiente”, a afirmat ministrul.

Oficialul și-a exprimat convingerea că statul va reuși să finalizeze și partea juridică a procesului, deși a admis că termenele anunțate anterior de autorități ar fi prea optimiste. „Probabil. Aeroportul a trecut și a preluat activele sale, mai departe sunt niște procese juridice”, a spus acesta, subliniind că, din punctul său de vedere, prioritar este ca serviciile esențiale să fie asigurate.

„Tot ce mă interesează pe mine e ca avioanele care ajung în aeroportul din Republica Moldova să poată beneficia de combustibil. Aeroportul a preluat aceste active. Aceste servicii sunt îndeplinite de către aeroportul din Chișinău. Înseamnă că măsurile au fost eficiente. Mai departe este Ministerul Justiției și celelalte structuri ale statului”, a adăugat Bolea.

Anterior, la 14 decembrie 2025, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a obligat Lukoil-Moldova să revină, în termen de 20 de zile, la situația existentă înainte de anul 2005 și să transmită în proprietatea statului infrastructura complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău. Termenul a fost depășit, iar măsura nu a fost pusă integral în aplicare, ceea ce a dus la sancțiunea ulterioară a companiei „Lukoil-Moldova” în mărime de 5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 5 milioane de lei.Totodată, companiei i-a fost acordat un nou termen de cinci zile pentru conformare.

Pe plan internațional, grupul rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care gestionează o parte din activele externe ale companiei, printre care se regăsesc și activele din Republica Moldova, către fondul american de investiții Carlyle Group. Tranzacția are loc în contextul sancțiunilor impuse de SUA și este supusă aprobărilor de reglementare.

În Republica Moldova, Lukoil rămâne unul dintre cei mai mari jucători de pe piața produselor petroliere, operând o rețea extinsă de stații de alimentare și având o cotă de circa 40% la import, cât și o cotă de aproximativ 20% pe segmentul de retail al carburanților.