Preţul unui iPhone creşte de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Cum obține profituri de miliarde

Compania Apple înregistrează profituri record de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Strategia firmei constă în necesitatea consumatorului de a investi în lărgirea capacităţii de stocare a produsului, scrie Bloomberg.

Există trei lucruri pe care le poţi prezice în legătură cu fiecare nouă generaţie de iPhone: va avea o cameră mai bună decât predecesorul său, un procesor mai rapid, iar Tim Cook, directorul executiv al Apple Inc. Îl va numi „cel mai bun iPhone pe care l-am făcut vreodată”.

Pentru toate vrăjitoriile tehnologice, îmbunătăţirile camerei şi ale cipurilor pot părea nespectaculoase. Adevărata magie este efectul lor asupra câştigurilor Apple. Deoarece, spre deosebire de inovaţiile precum Face ID – sistemul de recunoaştere facială utilizat pentru deblocarea iPhone-urilor – îmbunătăţirile camerei şi cipurilor aduc un avantaj dublu companiei cu sediul în Cupertino: consumatorii nu numai că plătesc considerabil pentru noile caracteristici, dar şi ajung, de obicei, să aibă nevoie de mai mult spaţiu de stocare pentru a profita la maximum de aceste funcţii. Iar spaţiul de stocare, se pare, este o maşină de făcut bani incredibilă. De fapt, ar putea fi chiar arma secretă a Apple, scrie Ziarul Financiar.

Cu fiecare îmbunătăţire a calităţii imaginii vine şi o creştere proporţională a cerinţelor de stocare. Noul format foto pe care Apple l-a adăugat la iPhone anul trecut, marca ProRaw, este de până la 12 ori mai mare decât standardul JPEG. Fişierele video mai mari vor exacerba tendinţa. (Aceasta este o veste deosebit de proasta pentru aceia dintre noi ale căror fotografii ocazionale ocupă deja spaţiul ridicol de 36 de giga).

Nevoia consumatorilor de mai mult spaţiu de stocare este extrem de profitabilă. Acolo unde consumatorul este nevoit să plătească 100 de dolari pentru a adăuga 128 de giga de stocare, este puţin probabil ca Apple să plătească mai mult de 20 de dolari pentru acelaşi cip. Dacă preferaţi să stocaţi datele de la distanţă, oferta iCloud a Apple se bucură de marje de profit similare. În plus, cei care au făcut deja alegerea de a opta pentru un iPhone 12 Pro Max de 1.099 de dolar ar putea fi mai puţin îngrijoraţi de investirea unor sume suplimentare pentru un spaţiu de stocare mai generos.

Vitezele mai mari de descărcare şi o putere de procesare mai mare au acelaşi efect. 5G vă promite să descărcaţi la viteze record, cu condiţia unei capacităţi de stocare considerabilă.

Astfel, Apple culege recompensele. Veniturile sale sunt de aşteptat să crească cu 33%, la suma uimitoare de 365 miliarde de dolari, deşi, desigur, doar o parte din aceşti bani provin din opţiuni de extindere a capacităţii de stocare. Acest lucru arată impactul investiţie în tehnologia potrivită asupra multiplicării profitului, chiar şi în absenţa unor noi funcţii sau produse emblematice – preţul mediu de vânzare al unui iPhone a crescut de la 748 de dolari la sfârşitul anului 2019, la 938 de dolari în luna martie.

Aşadar, în timp ce aşteptăm ca Apple să-şi dezvolte următorul produs revoluţionar, fie că este vorba de maşini autonome sau ochelari inteligenţi, cea mai de succes companie din lume ne arată cât de profitabil a devenit jocul său la nivel de centimetri.

#inovatie tehnologica #miliarde #pret #profit #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.