Preţul unui iPhone creşte de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Cum obține profituri de miliarde

Compania Apple înregistrează profituri record de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Strategia firmei constă în necesitatea consumatorului de a investi în lărgirea capacităţii de stocare a produsului, scrie Bloomberg.

Există trei lucruri pe care le poţi prezice în legătură cu fiecare nouă generaţie de iPhone: va avea o cameră mai bună decât predecesorul său, un procesor mai rapid, iar Tim Cook, directorul executiv al Apple Inc. Îl va numi „cel mai bun iPhone pe care l-am făcut vreodată”.

Pentru toate vrăjitoriile tehnologice, îmbunătăţirile camerei şi ale cipurilor pot părea nespectaculoase. Adevărata magie este efectul lor asupra câştigurilor Apple. Deoarece, spre deosebire de inovaţiile precum Face ID – sistemul de recunoaştere facială utilizat pentru deblocarea iPhone-urilor – îmbunătăţirile camerei şi cipurilor aduc un avantaj dublu companiei cu sediul în Cupertino: consumatorii nu numai că plătesc considerabil pentru noile caracteristici, dar şi ajung, de obicei, să aibă nevoie de mai mult spaţiu de stocare pentru a profita la maximum de aceste funcţii. Iar spaţiul de stocare, se pare, este o maşină de făcut bani incredibilă. De fapt, ar putea fi chiar arma secretă a Apple, scrie Ziarul Financiar.

Cu fiecare îmbunătăţire a calităţii imaginii vine şi o creştere proporţională a cerinţelor de stocare. Noul format foto pe care Apple l-a adăugat la iPhone anul trecut, marca ProRaw, este de până la 12 ori mai mare decât standardul JPEG. Fişierele video mai mari vor exacerba tendinţa. (Aceasta este o veste deosebit de proasta pentru aceia dintre noi ale căror fotografii ocazionale ocupă deja spaţiul ridicol de 36 de giga).

Nevoia consumatorilor de mai mult spaţiu de stocare este extrem de profitabilă. Acolo unde consumatorul este nevoit să plătească 100 de dolari pentru a adăuga 128 de giga de stocare, este puţin probabil ca Apple să plătească mai mult de 20 de dolari pentru acelaşi cip. Dacă preferaţi să stocaţi datele de la distanţă, oferta iCloud a Apple se bucură de marje de profit similare. În plus, cei care au făcut deja alegerea de a opta pentru un iPhone 12 Pro Max de 1.099 de dolar ar putea fi mai puţin îngrijoraţi de investirea unor sume suplimentare pentru un spaţiu de stocare mai generos.

Vitezele mai mari de descărcare şi o putere de procesare mai mare au acelaşi efect. 5G vă promite să descărcaţi la viteze record, cu condiţia unei capacităţi de stocare considerabilă.

Astfel, Apple culege recompensele. Veniturile sale sunt de aşteptat să crească cu 33%, la suma uimitoare de 365 miliarde de dolari, deşi, desigur, doar o parte din aceşti bani provin din opţiuni de extindere a capacităţii de stocare. Acest lucru arată impactul investiţie în tehnologia potrivită asupra multiplicării profitului, chiar şi în absenţa unor noi funcţii sau produse emblematice – preţul mediu de vânzare al unui iPhone a crescut de la 748 de dolari la sfârşitul anului 2019, la 938 de dolari în luna martie.

Aşadar, în timp ce aşteptăm ca Apple să-şi dezvolte următorul produs revoluţionar, fie că este vorba de maşini autonome sau ochelari inteligenţi, cea mai de succes companie din lume ne arată cât de profitabil a devenit jocul său la nivel de centimetri.

#inovatie tehnologica #miliarde #pret #profit #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.