Preţul unui iPhone creşte de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Cum obține profituri de miliarde

Compania Apple înregistrează profituri record de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Strategia firmei constă în necesitatea consumatorului de a investi în lărgirea capacităţii de stocare a produsului, scrie Bloomberg.

Există trei lucruri pe care le poţi prezice în legătură cu fiecare nouă generaţie de iPhone: va avea o cameră mai bună decât predecesorul său, un procesor mai rapid, iar Tim Cook, directorul executiv al Apple Inc. Îl va numi „cel mai bun iPhone pe care l-am făcut vreodată”.

Pentru toate vrăjitoriile tehnologice, îmbunătăţirile camerei şi ale cipurilor pot părea nespectaculoase. Adevărata magie este efectul lor asupra câştigurilor Apple. Deoarece, spre deosebire de inovaţiile precum Face ID – sistemul de recunoaştere facială utilizat pentru deblocarea iPhone-urilor – îmbunătăţirile camerei şi cipurilor aduc un avantaj dublu companiei cu sediul în Cupertino: consumatorii nu numai că plătesc considerabil pentru noile caracteristici, dar şi ajung, de obicei, să aibă nevoie de mai mult spaţiu de stocare pentru a profita la maximum de aceste funcţii. Iar spaţiul de stocare, se pare, este o maşină de făcut bani incredibilă. De fapt, ar putea fi chiar arma secretă a Apple, scrie Ziarul Financiar.

Cu fiecare îmbunătăţire a calităţii imaginii vine şi o creştere proporţională a cerinţelor de stocare. Noul format foto pe care Apple l-a adăugat la iPhone anul trecut, marca ProRaw, este de până la 12 ori mai mare decât standardul JPEG. Fişierele video mai mari vor exacerba tendinţa. (Aceasta este o veste deosebit de proasta pentru aceia dintre noi ale căror fotografii ocazionale ocupă deja spaţiul ridicol de 36 de giga).

Nevoia consumatorilor de mai mult spaţiu de stocare este extrem de profitabilă. Acolo unde consumatorul este nevoit să plătească 100 de dolari pentru a adăuga 128 de giga de stocare, este puţin probabil ca Apple să plătească mai mult de 20 de dolari pentru acelaşi cip. Dacă preferaţi să stocaţi datele de la distanţă, oferta iCloud a Apple se bucură de marje de profit similare. În plus, cei care au făcut deja alegerea de a opta pentru un iPhone 12 Pro Max de 1.099 de dolar ar putea fi mai puţin îngrijoraţi de investirea unor sume suplimentare pentru un spaţiu de stocare mai generos.

Vitezele mai mari de descărcare şi o putere de procesare mai mare au acelaşi efect. 5G vă promite să descărcaţi la viteze record, cu condiţia unei capacităţi de stocare considerabilă.

Astfel, Apple culege recompensele. Veniturile sale sunt de aşteptat să crească cu 33%, la suma uimitoare de 365 miliarde de dolari, deşi, desigur, doar o parte din aceşti bani provin din opţiuni de extindere a capacităţii de stocare. Acest lucru arată impactul investiţie în tehnologia potrivită asupra multiplicării profitului, chiar şi în absenţa unor noi funcţii sau produse emblematice – preţul mediu de vânzare al unui iPhone a crescut de la 748 de dolari la sfârşitul anului 2019, la 938 de dolari în luna martie.

Aşadar, în timp ce aşteptăm ca Apple să-şi dezvolte următorul produs revoluţionar, fie că este vorba de maşini autonome sau ochelari inteligenţi, cea mai de succes companie din lume ne arată cât de profitabil a devenit jocul său la nivel de centimetri.

#inovatie tehnologica #miliarde #pret #profit #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.