Preţul unui iPhone creşte de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Cum obține profituri de miliarde

Compania Apple înregistrează profituri record de la an la an, în ciuda lipsei de inovaţie tehnologică. Strategia firmei constă în necesitatea consumatorului de a investi în lărgirea capacităţii de stocare a produsului, scrie Bloomberg.

Există trei lucruri pe care le poţi prezice în legătură cu fiecare nouă generaţie de iPhone: va avea o cameră mai bună decât predecesorul său, un procesor mai rapid, iar Tim Cook, directorul executiv al Apple Inc. Îl va numi „cel mai bun iPhone pe care l-am făcut vreodată”.

Pentru toate vrăjitoriile tehnologice, îmbunătăţirile camerei şi ale cipurilor pot părea nespectaculoase. Adevărata magie este efectul lor asupra câştigurilor Apple. Deoarece, spre deosebire de inovaţiile precum Face ID – sistemul de recunoaştere facială utilizat pentru deblocarea iPhone-urilor – îmbunătăţirile camerei şi cipurilor aduc un avantaj dublu companiei cu sediul în Cupertino: consumatorii nu numai că plătesc considerabil pentru noile caracteristici, dar şi ajung, de obicei, să aibă nevoie de mai mult spaţiu de stocare pentru a profita la maximum de aceste funcţii. Iar spaţiul de stocare, se pare, este o maşină de făcut bani incredibilă. De fapt, ar putea fi chiar arma secretă a Apple, scrie Ziarul Financiar.

Cu fiecare îmbunătăţire a calităţii imaginii vine şi o creştere proporţională a cerinţelor de stocare. Noul format foto pe care Apple l-a adăugat la iPhone anul trecut, marca ProRaw, este de până la 12 ori mai mare decât standardul JPEG. Fişierele video mai mari vor exacerba tendinţa. (Aceasta este o veste deosebit de proasta pentru aceia dintre noi ale căror fotografii ocazionale ocupă deja spaţiul ridicol de 36 de giga).

Nevoia consumatorilor de mai mult spaţiu de stocare este extrem de profitabilă. Acolo unde consumatorul este nevoit să plătească 100 de dolari pentru a adăuga 128 de giga de stocare, este puţin probabil ca Apple să plătească mai mult de 20 de dolari pentru acelaşi cip. Dacă preferaţi să stocaţi datele de la distanţă, oferta iCloud a Apple se bucură de marje de profit similare. În plus, cei care au făcut deja alegerea de a opta pentru un iPhone 12 Pro Max de 1.099 de dolar ar putea fi mai puţin îngrijoraţi de investirea unor sume suplimentare pentru un spaţiu de stocare mai generos.

Vitezele mai mari de descărcare şi o putere de procesare mai mare au acelaşi efect. 5G vă promite să descărcaţi la viteze record, cu condiţia unei capacităţi de stocare considerabilă.

Astfel, Apple culege recompensele. Veniturile sale sunt de aşteptat să crească cu 33%, la suma uimitoare de 365 miliarde de dolari, deşi, desigur, doar o parte din aceşti bani provin din opţiuni de extindere a capacităţii de stocare. Acest lucru arată impactul investiţie în tehnologia potrivită asupra multiplicării profitului, chiar şi în absenţa unor noi funcţii sau produse emblematice – preţul mediu de vânzare al unui iPhone a crescut de la 748 de dolari la sfârşitul anului 2019, la 938 de dolari în luna martie.

Aşadar, în timp ce aşteptăm ca Apple să-şi dezvolte următorul produs revoluţionar, fie că este vorba de maşini autonome sau ochelari inteligenţi, cea mai de succes companie din lume ne arată cât de profitabil a devenit jocul său la nivel de centimetri.

#inovatie tehnologica #miliarde #pret #profit #Apple #iPhone

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.