Prețurile au „sărit în aer”! Capitala Turkmenistanului, cel mai scump oraș pentru expați

Potrivit unui nou studiu, Așgabat, capitala Turkmenistanului este cel mai scump oraș pentru expați. Topul analizează 209 orașe comparate din punct de vedere al cheltuielilor pentru locuit, transport, hrană și distracție, având drept punct de reper New York-ul. Așgabat a detronat Hong Kong-ul, și este urmat de capitala Libanului, Beirut și Tokyo, scrie Aleph News.

Turkmenistan este al patrulea producător de gaze la nivel mondial. Expații care aleg să locuiască acolo lucrează în domeniu, așa că banii nu ar fi o problemă. Capitala țării, Așgabatul, se află în deșert, la 30 de kilometri de granița cu Iranul, pe vechiul Drum al Mătăsii.

Cei care merg acolo spun că are imaginea unui oraș pustiu, iar dictatura este mai puternică decât în Coreea de Nord. Când ieși pe stradă te orbește lumina care se reflectă în clădirile de marmură albă. Prețurile au sărit în aer la Așgabat anul trecut, pentru că țara trece printr-o puternică criză economică.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Facilitățile fiscale pentru unele produse destinate regiunii din stânga Nistrului ar putea fi eliminate. Primele scutiri ar urma să fie eliminate chiar din acest an pentru produse considerate neesențiale social, precum alcoolul, asupra cărora vor fi aplicate TVA și accize în aceleași condiții ca în restul țării, potrivit unei inițiative legislative înregistrate de un grup de deputați în frunte cu Radu Marian.

Potrivit autorilor, măsurile actuale, introduse inițial ca temporare, s-au transformat în timp într-un regim permanent de facilități care a creat o „dualitate a spațiului fiscal” și a subminat principiul unității bugetare.

Proiectul mai prevede instituirea unui Fond de convergență, care va deveni operațional de la 1 august 2026. Veniturile suplimentare colectate vor fi direcționate către programe destinate cetățenilor din raioanele de est, inclusiv proiecte de infrastructură, educație, sănătate și ocupare.

Autorii susțin că măsura este necesară atât pentru echitate fiscală, cât și pentru susținerea procesului de reintegrare economică.

Nota de fundamentare arată că lipsa taxării accizelor a transformat regiunea într-un potențial hub de tranzit pentru produse precum tutunul, alcoolul și carburanții, afectând piața legală și veniturile bugetare.

Totodată, aplicarea uniformă a TVA și accizelor ar putea aduce venituri suplimentare la buget estimate la circa 3,3 miliarde de lei, conform datelor Serviciului Vamal.

Radu Marian a menționat că, doar în 2025, cetățenii domiciliați în regiunea transnistreană au beneficiat de prestații sociale de peste 138 milioane de lei din bugetul asigurărilor sociale, cu peste 40% mai mult decât în 2024. De asemenea, peste 850 de tineri din regiune au beneficiat de locuri bugetate în instituțiile de învățământ de pe malul drept, iar la ASP sunt înregistrați circa 2.500 de agenți economici din stânga Nistrului.

Deputatul a subliniat că reintegrarea economică va fi realizată etapizat, iar obiectivul este asigurarea unor reguli egale pentru toți agenții economici și creșterea competitivității pe piața internă.