Preţurile de consum din China, a doua economie a lumii, au crescut cu 0,5% în iulie, peste aşteptări

Preţurile de consum din China au crescut cu 0,5% în iulie, peste aşteptări, faţă de un an în urmă, stimulate de o creştere a preţurilor la carnea de porc, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică publicate vineri, citate de CNBC, transmite News.ro.

Analiştii chestionaţi de Reuters se aşteptau la o uşoară creştere a indicelui preţurilor de consum, la 0,3% în iulie, în termeni anuali, faţă de 0,2% în iunie.

Creşterea cu 0,5% a IPC în iulie a fost cea mai mare de la o creştere de 0,7% în februarie, potrivit datelor oficiale accesate prin Wind Information.

Cea mai mare sărbătoare a anului din China, Anul Nou Lunar, a căzut în februarie anul acesta.

Preţurile cărnii de porc, un produs alimentar de bază consumat pe scară largă în China, au crescut cu 20,4% în luna iulie. Aceasta a fost cea mai mare creştere din decembrie 2022, potrivit Wind. Preţurile la carne de porc joacă un rol semnificativ în indicele preţurilor de consum din China, dar pot fi predispuse la fluctuaţii mari din cauza bolilor sau a altor factori care afectează producţia.

IPC de bază, care exclude preţurile alimentelor şi energiei, a crescut în iulie cu 0,4%, de la an la an. Indicele a scăzut de la 0,6% în iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#chia #preturi #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.