Prețurile la apartamente bubuie urât în Republica Moldova

La finalul trimestrului III din 2024, prețurile bunurilor imobile rezidențiale din Chișinău au continuat să crească, atingând noi valori record. Conform datelor Băncii Moldova, indicele RPPI (Indicele Prețurilor Proprietăților Rezidențiale), care măsoară evoluția prețurilor pe piața imobiliară, a înregistrat o valoare de 166,6%, ceea ce reprezintă o creștere de 0,4% față de trimestrul II al anului 2024 și o creștere semnificativă de 18,5% față de aceeași perioadă din 2023.

Pe segmentul pieței primare, prețurile au fost relativ stabile, indicele RPPI pentru aceste bunuri imobile atingând valoarea de 175,9%. Comparativ cu trimestrul II 2024, creșterea a fost nesemnificativă, însă în raport cu trimestrul III 2023, valoarea a crescut cu 18,8%.

În ceea ce privește piața secundară, indicele RPPI a atins 160,6%, înregistrând o creștere de 0,5% față de trimestrul II 2024 și de 18,4% față de trimestrul III 2023.

Datele agențiilor imobiliare indică faptul că, în medie, prețul unui metru pătrat de apartament a ajuns să coste 1370 de euro, comparativ cu 1070 de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Această creștere considerabilă reflectă o tendință generală de majorare a prețurilor pe piața imobiliară din Chișinău, alimentată de o cerere ridicată și de o ofertă limitată.

Specialiștii din domeniu atrag atenția că, deși există o cerere constantă de apartamente, creșterea continuă a prețurilor ar putea deveni o problemă pentru potențialii cumpărători, mai ales pentru cei care sunt la început de drum pe piața imobiliară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#record #preturi #apartamente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.