Preţurile petrolului au scăzut semnificativ. Care sunt motivele

Preţurile petrolului au scăzut joi, 8 iunie, cu peste 1%, după un declin de peste 3% în timpul tranzacţiilor, din cauza cererii slabe şi a unei informaţii conform căruia SUA şi Iranul s-ar putea apropia de un acord privind exporturile de petrol.

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, Iranul şi SUA se apropie de un acord temporar care ar include unele scutiri de sancţiuni în schimbul reducerii îmbogăţirii cu uraniu de către Teheran.

Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 1,3 dolari, sau cu 2,86%, la 75,98 dolari pe baril, după o pierdere de până la 3% în timpul tranzacţiilor.

Cotaţia petrolului U.S. West Texas Intermediate a scăzut cu 1,11 dolari, sau cu 1,5%, la 71,42 dolari pe baril, dar în timpul şedinţei declinul a fost de până la 3,3%.
Un ordin executiv al SUA din 2018 a restabilit sancţiunile care vizează sectoarele petroliere, bancare şi de transport ale Iranului, după ce administraţia Trump a abandonat acordul nuclear din 2015.

În schimbul încetării unor activităţi de îmbogăţire a uraniului, Teheranului i se va permite să exporte până la un milion de barili de petrol pe zi şi să aibă acces la veniturile sale şi la alte fonduri îngheţate în străinătate, potrivit unor informaţii din presă.

”Şansa ca o înţelegere să fie încheiată pare mai probabilă decât nu”, a spus Bob Yawger, directorul pentru contracte pentru energie la Mizuho.

O creştere peste aşteptări a stocurilor de benzină din SUA a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la cerere, în timp ce stocurile de ţiţei din SUA au înregistrat o scădere mică, de 451.000 de barili.

La o reuniune OPEC+ de duminică, Arabia Saudită a declarat că îşi va reduce producţia de ţiţei cu 1 milion de barili pe zi, în iulie, pe lângă un acord mai larg de limitare a ofertei până în 2024, deoarece grupul de producători încearcă să stimuleze preţurile scazute.
”După reuniunea OPEC+, atenţia se îndreaptă acum către următoarea mişcare pe care o va face Fed când se va întruni săptămâna viitoare”, a spus Tamas Varga, de la compania de brokeraj PVM.

Există un consens tot mai mare că banca centrală americană va sări peste o majorare a ratei dobânzilor, care ar putea ridica preţurile petrolului chiar înainte ca scăderea ofertei să înceapă să epuizeze stocurile globale de petrol, a adăugat Varga.
Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteaptă că Rezerva Federală a SUA nu va majora ratele dobânzilor la întâlnirea din 13-14 iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.