Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală nu se va scumpi. Deputații au aprobat în lectura a doua FAOMA

Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul viitor a fost aprobat, astăzi, în cea de-a doua lectură de către 80 de deputați, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 decembrie, scrie Realitatea.md.

În 2022, fondurile asigurării obligatorii în sănătate vor însuma venituri și cheltuieli de circa 12,3 miliarde de lei. Față de anul curent, veniturile vor crește cu 10,3%, iar cheltuielile – cu 8,3%.

Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală nu se va scumpi, valoarea acesteia atât în formă de contribuție procentuală de 9%, cât și în formă de sumă fixă de 4 056 de lei va fi păstrată și în anul 2022.

Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu şi la alte recompense vor constitui 5,9 miliarde de lei, în creștere cu 919,4 milioane de lei față de cele aprobate în 2021.

Totodată, pentru transferurile din bugetul de stat în FAOAM pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, cu o majorare de 227,7 milioane de lei comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

#Prima de asigurare obligatorie #asistenta medicala #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.