Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală nu se va scumpi. Deputații au aprobat în lectura a doua FAOMA

Proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul viitor a fost aprobat, astăzi, în cea de-a doua lectură de către 80 de deputați, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 6 decembrie, scrie Realitatea.md.

În 2022, fondurile asigurării obligatorii în sănătate vor însuma venituri și cheltuieli de circa 12,3 miliarde de lei. Față de anul curent, veniturile vor crește cu 10,3%, iar cheltuielile – cu 8,3%.

Prima de asigurare obligatorie de asistență medicală nu se va scumpi, valoarea acesteia atât în formă de contribuție procentuală de 9%, cât și în formă de sumă fixă de 4 056 de lei va fi păstrată și în anul 2022.

Primele de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu şi la alte recompense vor constitui 5,9 miliarde de lei, în creștere cu 919,4 milioane de lei față de cele aprobate în 2021.

Totodată, pentru transferurile din bugetul de stat în FAOAM pentru asigurarea categoriilor de persoane neangajate sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, cu o majorare de 227,7 milioane de lei comparativ cu nivelul aprobat pentru anul 2021.

#Prima de asigurare obligatorie #asistenta medicala #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cancelarul german Friedrich Merz solicită Comisiei Europene să slăbească interdicția privind vânzarea mașinilor noi cu motoare pe combustie internă (benzină și motorină) după anul 2035 – una dintre cele mai importante politici ale Pactului Verde European. Liderul german avertizează că industria auto a țării, aflată deja sub presiune, riscă să fie grav afectată dacă regulile nu sunt relaxate.

Decizia UE, care prevede eliminarea treptată a automobilelor cu motoare termice și înlocuirea lor cu vehicule electrice sau pe hidrogen, urmărește reducerea cererii de combustibili fosili. Potrivit estimărilor S&P Global Energy CERA, cererea de benzină în Europa ar urma să scadă de la 2,4 milioane barili/zi în 2025 la 915.000 barili/zi în 2050, iar cererea de motorină ar putea înregistra un declin de 60% în aceeași perioadă.

Cu toate acestea, critici ai politicii susțin că măsura pune o povară disproporționată asupra producătorilor europeni, deja sub presiunea competiției cu industria auto chineză și a costurilor în creștere.

După luni de opoziție, Merz a anunțat că formațiunea sa – CDU – a obținut sprijinul social-democraților (SPD) în demersul de a promova reformarea interdicției. Într-o intervenție la televiziunea DRM News, el a confirmat că îi va trimite o scrisoare Ursulei von der Leyen, cerând oficial revizuirea deciziei.

Cancelarul susține că obiectivele climatice ale UE trebuie atinse „într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic” și că producătorilor ar trebui să li se permită să continue producția de hibride și după 2035.

„Aceasta este o decizie crucială pentru viitorul Europei ca centru al industriei auto”, a declarat Merz.

Vicecancelarul și ministrul finanțelor, social-democratul Lars Klingbeil, a confirmat sprijinul politic, subliniind necesitatea flexibilității: „Viitorul este electric, dar trebuie să fim deschiși și altor tehnologii”.

Lipsa de claritate politică a determinat producătorii auto europeni să reducă ritmul investițiilor în producția de vehicule electrice. În Marea Britanie, presiunea publică a dus deja la amânarea termenelor privind interzicerea motoarelor pe combustie, iar schimbările politice din SUA, sub președintele Donald Trump, au afectat prognozele globale ale cererii de petrol.

Analiza S&P Global Mobility indică faptul că un scenariu de relaxare este deja luat în calcul drept „variantă de bază”, anticipând că UE ar putea modifica regulile la revizuirea oficială din 10 decembrie.

Grupul „Transport & Environment”, o organizație europeană pentru energie curată, avertizează că orice relaxare va afecta atractivitatea Europei pentru investiții. Deja, europenii au anunțat investiții în vehicule electrice de doar 70 miliarde euro, comparativ cu 97 miliarde euro în America de Nord.

În prezent, potrivit Asociației Europene a Producătorilor Auto, mașinile electrice reprezintă 16,4% din piața europeană, hibridele 34,6%, iar hibridele plug-in 9,1%. Producătorii sunt reticenți să accelereze producția în absența certitudinii politice.

„Orice slăbire a țintelor va reduce și mai mult atractivitatea Europei ca destinație de investiții”, a avertizat organizația.