Primăvara ucigașă pentru livezi! Caisele, aproape rase de pe hartă: Fermierii din sud cer intervenție urgentă

Înghețurile severe înregistrate la începutul lunii aprilie au provocat daune semnificative în sectorul agricol, afectând masiv livezile de caise, piersici și alte culturi pomicole și agricole din Republica Moldova. Potrivit datelor prezentate de responsabilii din raionul Cahul în cadrul unei ședințe online organizate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, până la 90% din culturile de caise au fost compromise, iar piersicii au fost afectați în proporție de aproximativ 50%.

Situația gravă din teritoriu a fost discutată astăzi în cadrul unei reuniuni desfășurate la Guvern, la care au participat premierul Dorin Recean, ministra Agriculturii Ludmila Catlabuga, precum și reprezentanți ai celor mai importante asociații agricole din țară.

„Domeniul agricol se confruntă cu un șir de provocări serioase – înghețurile din aprilie, riscul unei veri secetoase și caniculare, amenințarea pestei porcine africane și o incertitudine meteo tot mai accentuată”, a declarat premierul Recean, în debutul ședinței.

Potrivit ministerului, înghețurile au afectat nu doar plantațiile de caise și piersici, ci și livezile de cireși, precum și culturile de grâu, rapiță și sfeclă de zahăr. Evaluarea finală a pagubelor este în curs, iar datele complete vor fi disponibile în 10–30 de zile, în funcție de rapoartele transmise de direcțiile agricole raionale.

Guvernul anunță că va consolida sprijinul pentru agricultori, menționând printre măsurile urgente subvenționarea polițelor de asigurare agricolă, extinderea suprafețelor irigate, dezvoltarea sistemelor de protecție contra grindinei, precum și sprijinul pentru modernizarea fermelor.

În primele luni ale anului, agricultorii au primit deja subvenții de peste 1 miliard de lei, dintr-un total bugetar de 1,7 miliarde. În plus, prin „Bugetul Plus”, fondul AIPA a fost suplimentat cu 200 milioane de lei, iar Guvernul promite și rambursarea treptată a TVA-ului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#persici #inghet #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că autoritățile analizează mai multe opțiuni pentru achitarea restanțelor la subvențiile agricole, inclusiv varianta transformării acestora în hârtii de valoare garantate de stat, însă o decizie finală nu poate fi luată rapid.

Potrivit ministrului, mecanismul este încă în lucru și presupune proceduri complexe, întrucât transformarea angajamentelor restante în datorie de stat ar implica rectificarea bugetului și majorarea datoriei publice.

„Nu poate fi făcut în grabă. Ar fi proceduri mai complicate și nu pot fi realizate rapid”, a declarat Gavriliță, precizând că subiectul va fi discutat la pachet cu politica fiscală și cu intervențiile bugetare planificate pentru perioada următoare.

Ministrul a menționat că aceste decizii ar putea fi incluse fie într-o eventuală rectificare a bugetului pentru 2026, fie în procesul de elaborare a bugetului pentru anul 2027. „Ne-am dori să închidem aceste angajamente cât mai degrabă, pentru că lumea contează pe ele”, a subliniat oficialul.

În paralel, Ministerul Finanțelor discută cu alte instituții despre limitarea lansării programelor de subvenționare care generează solicitări mult peste sumele planificate inițial. „Ajungem să colectăm intenții de investiții de mult mai mulți bani decât ne permitem într-un an. Urmează să găsim soluții”, a explicat Gavriliță, adăugând că toate cererile eligibile și conforme vor fi procesate, iar mecanisme mai clare ar putea fi anunțate în primăvară.

Anterior, economistul Iurie Rija a avertizat că mecanismul prin care statul ar sprijini fermierii prin emiterea unor obligațiuni garantate de Guvern, deși aplicat în alte state, riscă să creeze mai multe probleme decât soluții în Republica Moldova. Potrivit acestuia, ideea presupune ca statul să devină garant în fața băncilor comerciale, evitând astfel injectarea bruscă în economie a circa patru miliarde de lei, cu potențiale efecte negative asupra cursului valutar și inflației.

Totuși, Rija atrage atenția asupra duratei de implementare a unui asemenea mecanism, care ar necesita modificări legislative adoptate de Parlament, avizele Banca Națională a Moldovei și reguli clare pentru băncile comerciale. „Vorbim de o birocrație care poate dura între 8 și 17 luni. Între timp, fermierii așteaptă, iar dacă mecanismul se blochează, protestele sunt inevitabile”, avertizează expertul.

O altă problemă majoră ține de lipsa lichidităților. Potrivit lui Rija, obligațiunile de stat nu pot fi utilizate direct pentru procurarea inputurilor agricole, iar fermierii vor depinde de bănci, care vor aplica discounturi. Astfel, pentru o obligațiune de un milion de lei, un fermier ar putea primi doar 800.000–900.000 de lei în numerar. „Cine pierde? Fermierul. Cine câștigă? Banca”, concluzionează economistul.