Primele consultări ale lui Alexandru Munteanu: 100 de antreprenori, zeci de propuneri concrete

Candidatul desemnat la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a anunțat că a început consultările publice pentru elaborarea programului de guvernare. Prima rundă de discuții a avut loc cu aproximativ 100 de reprezentanți ai mediului de afaceri din Republica Moldova.

Potrivit lui Munteanu, scopul acestor întâlniri este de a identifica provocările și prioritățile economice ale țării, astfel încât programul viitorului guvern să fie bazat pe „soluții reale și în parteneriat cu sectorul privat”.

„Am discutat despre accesul la fonduri europene și sprijinul pentru inovații, continuarea digitalizării serviciilor publice, piața muncii și accesul la capital, adaptarea și modernizarea agriculturii și multe alte subiecte de actualitate”, a precizat premierul desemnat.

El a mulțumit participanților pentru deschidere și propuneri concrete, menționând că procesul de consultare va continua în următoarele zile și va include și alte sectoare economice și sociale.

„Aceste consultări vor continua, pentru ca planul de guvernare să reflecte așteptările întregii societăți”, a subliniat Munteanu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, afirmă că politica statului trebuie să fie orientată prioritar spre reducerea sărăciei, nu spre menținerea pe termen lung a schemelor de compensații, chiar dacă acestea au avut un rol important în perioadele de criză.

„Vom investi în economie și în angajare pentru a crește veniturile populației, astfel încât, pe termen lung, compensațiile să nu mai fie necesare, iar oamenii să își poată achita facturile din salarii și pensii. În paralel, continuăm măsurile de eficiență energetică”, a declarat Plugaru.

Potrivit datelor prezentate de minister, programul „Ajutor la contor” a contribuit la reducerea mai multor forme de sărăcie în ultimele trei sezoane reci, însă nivelurile rămân ridicate.

Sărăcia energetică s-a diminuat cu 10,6 puncte procentuale, de la 97,4% la 86,8%, ceea ce arată că majoritatea gospodăriilor rămân vulnerabile la costurile energiei. Sărăcia absolută (monetară) a scăzut cu 3,9 puncte procentuale, de la 34,0% la 30,2%, iar sărăcia extremă (alimentară) s-a redus cu 3,3 puncte procentuale, de la 17,8% la 14,5%.