Primul producător de vinuri certificate ecologic din Moldova începe promovarea la export

Primul dintre producătorii moldoveni de vinuri certificate ecologic face deja pași fermi de promovare a acestui produs, în special la export. Este vorba despre vinurile „Equinox”, brand fondat de Constantin Stratan.

Vinurile de marca „Equinox” sunt produse din start, mai exact din 2004, de la prima recoltă de struguri, conform tehnologiilor și tradițiilor europene, în timp ce standardelor sovietice de vinificație le mai revenea pe atunci o pondere dominantă în Republica Moldova.

Poziționate de la bun început pe segmentul de calitate premium, vinurile „Equinox” sunt deja înalt apreciate de consumatori și comercianți din Brazilia, Canada, Germania, Japonia, Olanda, Polonia, România și Suedia.

Totuși, cele mai promițătoare sub aspectul volumelor, dar și al durabilității par a fi parteneriatele, trei la număr în acest moment, cu importatori din Germania. Contactele cu unii dintre aceștia au fost stabilite la diferite ediții ale expoziției internaționale de produse ecologice – Biofach, desfășurată la Nürnberg, Germania, și la care antreprenorul moldovean a participat inclusiv grație suportului financiar din partea Programului „Farmer-to-Farmer”.

Constantin Stratan deține în prezent o suprafață de vie de 5,5 ha aflată în rod și încă 1,5 ha plantate în primăvara anului trecut, dar și o capacitate anuală de producere a cel mult 28 de mii de sticle de vin ecologic.

Constantin Stratan produce în prezent nouă tipuri de vin certificat ecologic, roșu și alb, inclusiv trei din câte un singur soi de struguri și șase cupaje. Producția „Equinox” este comercializată în volume aproximativ egale pe piața autohtonă și la export, iar prețul unei sticle de vin variază între 5 și 16 euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#equinox #certificare ecologica #producator #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.