Primul producător de vinuri certificate ecologic din Moldova începe promovarea la export

Primul dintre producătorii moldoveni de vinuri certificate ecologic face deja pași fermi de promovare a acestui produs, în special la export. Este vorba despre vinurile „Equinox”, brand fondat de Constantin Stratan.

Vinurile de marca „Equinox” sunt produse din start, mai exact din 2004, de la prima recoltă de struguri, conform tehnologiilor și tradițiilor europene, în timp ce standardelor sovietice de vinificație le mai revenea pe atunci o pondere dominantă în Republica Moldova.

Poziționate de la bun început pe segmentul de calitate premium, vinurile „Equinox” sunt deja înalt apreciate de consumatori și comercianți din Brazilia, Canada, Germania, Japonia, Olanda, Polonia, România și Suedia.

Totuși, cele mai promițătoare sub aspectul volumelor, dar și al durabilității par a fi parteneriatele, trei la număr în acest moment, cu importatori din Germania. Contactele cu unii dintre aceștia au fost stabilite la diferite ediții ale expoziției internaționale de produse ecologice – Biofach, desfășurată la Nürnberg, Germania, și la care antreprenorul moldovean a participat inclusiv grație suportului financiar din partea Programului „Farmer-to-Farmer”.

Constantin Stratan deține în prezent o suprafață de vie de 5,5 ha aflată în rod și încă 1,5 ha plantate în primăvara anului trecut, dar și o capacitate anuală de producere a cel mult 28 de mii de sticle de vin ecologic.

Constantin Stratan produce în prezent nouă tipuri de vin certificat ecologic, roșu și alb, inclusiv trei din câte un singur soi de struguri și șase cupaje. Producția „Equinox” este comercializată în volume aproximativ egale pe piața autohtonă și la export, iar prețul unei sticle de vin variază între 5 și 16 euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#equinox #certificare ecologica #producator #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.