Primul producător de vinuri certificate ecologic din Moldova începe promovarea la export

Primul dintre producătorii moldoveni de vinuri certificate ecologic face deja pași fermi de promovare a acestui produs, în special la export. Este vorba despre vinurile „Equinox”, brand fondat de Constantin Stratan.

Vinurile de marca „Equinox” sunt produse din start, mai exact din 2004, de la prima recoltă de struguri, conform tehnologiilor și tradițiilor europene, în timp ce standardelor sovietice de vinificație le mai revenea pe atunci o pondere dominantă în Republica Moldova.

Poziționate de la bun început pe segmentul de calitate premium, vinurile „Equinox” sunt deja înalt apreciate de consumatori și comercianți din Brazilia, Canada, Germania, Japonia, Olanda, Polonia, România și Suedia.

Totuși, cele mai promițătoare sub aspectul volumelor, dar și al durabilității par a fi parteneriatele, trei la număr în acest moment, cu importatori din Germania. Contactele cu unii dintre aceștia au fost stabilite la diferite ediții ale expoziției internaționale de produse ecologice – Biofach, desfășurată la Nürnberg, Germania, și la care antreprenorul moldovean a participat inclusiv grație suportului financiar din partea Programului „Farmer-to-Farmer”.

Constantin Stratan deține în prezent o suprafață de vie de 5,5 ha aflată în rod și încă 1,5 ha plantate în primăvara anului trecut, dar și o capacitate anuală de producere a cel mult 28 de mii de sticle de vin ecologic.

Constantin Stratan produce în prezent nouă tipuri de vin certificat ecologic, roșu și alb, inclusiv trei din câte un singur soi de struguri și șase cupaje. Producția „Equinox” este comercializată în volume aproximativ egale pe piața autohtonă și la export, iar prețul unei sticle de vin variază între 5 și 16 euro.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

#equinox #certificare ecologica #producator #vin #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².