Principala închisoare a țării, suprapopulată! Deținuții stau claie peste grămadă

Un raport detaliat realizat de Asociația Promo-LEX dezvăluie condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 din Republica Moldova, evidențiind suprapopularea severă, infrastructura depășită și deficiențele semnificative în igienă care afectează sănătatea deținuților.

Potrivit raportului, penitenciarul se confruntă cu o suprapopulare de 98,9%, depășind standardele internaționale. Spațiul destinat inițial pentru 377 de deținuți găzduiește în prezent 750, necesitând astfel o revizuire urgentă a procedurilor de calcul al capacității de detenție și ajustarea infrastructurii.

Condițiile de detenție și igiena în penitenciar nu respectă standardele internaționale. Deficiențe semnificative în infrastructura sanitară pun în pericol sănătatea și demnitatea deținuților. Blocurile sanitare din 18% dintre celule nu îndeplinesc standardul minim de 1 m2 per bloc sanitar. De asemenea, 20% dintre celule nu asigură nivelul adecvat de intimitate în utilizarea WC-urilor, iar băile comune prezintă riscuri pentru sănătate și sunt inaccesibile pentru persoanele cu nevoi speciale.

Ventilația și iluminarea necorespunzătoare contribuie la un mediu inconfortabil și nesănătos. Circa 29% dintre celule au ferestre subdimensionate, iar mirosurile de mucegai și amoniac afectează 62% dintre celule.

Promo-LEX salută deschiderea Ministerului Justiției pentru evaluarea independentă, subliniind necesitatea unei intervenții imediate pentru asigurarea unor condiții decente și respectarea drepturilor fundamentale ale deținuților. Implementarea recomandărilor necesită acțiuni strategice și alocarea de resurse adecvate din partea autorităților.

Dumitru Russu, juristul Promo-LEX și autorul raportului, subliniază cooperarea pozitivă dintre minister și societatea civilă, notând că acest angajament spre transparență și responsabilitate reprezintă un pas semnificativ în gestionarea sistemului penitenciar. Russu subliniază și importanța accesului deținuților la informații esențiale pentru o mai mare transparență și responsabilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#suprapopulata #detinuti #inchisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.