Principala închisoare a țării, suprapopulată! Deținuții stau claie peste grămadă

Un raport detaliat realizat de Asociația Promo-LEX dezvăluie condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 din Republica Moldova, evidențiind suprapopularea severă, infrastructura depășită și deficiențele semnificative în igienă care afectează sănătatea deținuților.

Potrivit raportului, penitenciarul se confruntă cu o suprapopulare de 98,9%, depășind standardele internaționale. Spațiul destinat inițial pentru 377 de deținuți găzduiește în prezent 750, necesitând astfel o revizuire urgentă a procedurilor de calcul al capacității de detenție și ajustarea infrastructurii.

Condițiile de detenție și igiena în penitenciar nu respectă standardele internaționale. Deficiențe semnificative în infrastructura sanitară pun în pericol sănătatea și demnitatea deținuților. Blocurile sanitare din 18% dintre celule nu îndeplinesc standardul minim de 1 m2 per bloc sanitar. De asemenea, 20% dintre celule nu asigură nivelul adecvat de intimitate în utilizarea WC-urilor, iar băile comune prezintă riscuri pentru sănătate și sunt inaccesibile pentru persoanele cu nevoi speciale.

Ventilația și iluminarea necorespunzătoare contribuie la un mediu inconfortabil și nesănătos. Circa 29% dintre celule au ferestre subdimensionate, iar mirosurile de mucegai și amoniac afectează 62% dintre celule.

Promo-LEX salută deschiderea Ministerului Justiției pentru evaluarea independentă, subliniind necesitatea unei intervenții imediate pentru asigurarea unor condiții decente și respectarea drepturilor fundamentale ale deținuților. Implementarea recomandărilor necesită acțiuni strategice și alocarea de resurse adecvate din partea autorităților.

Dumitru Russu, juristul Promo-LEX și autorul raportului, subliniază cooperarea pozitivă dintre minister și societatea civilă, notând că acest angajament spre transparență și responsabilitate reprezintă un pas semnificativ în gestionarea sistemului penitenciar. Russu subliniază și importanța accesului deținuților la informații esențiale pentru o mai mare transparență și responsabilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#suprapopulata #detinuti #inchisoare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.