„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul. Ia-ți prietenii și hai la film!

„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul, pe 2 martie curent, după două seri cu săli pline la Bălți. Pelicula spune povestea lui Kofi Kompaore, un prinț african care ajunge în Moldova și se confruntă cu un sistem corupt și prejudecăți puternice. Filmul explorează teme universale, precum toleranța, iubirea, corupția și lupta pentru dreptate, având și momente subtile de umor care îl fac accesibil unui public larg.

În Cahul, pelicula va fi ecranizată la Palatul de Cultură, începând cu ora 19:00. Biletele le poți achiziționa pe iticket.md.

Iată ce spun cei care au văzut deja filmul.

„Prin filmul „Prințul din Bubuieci” ați reușit să atingeți coardele sufletești ale publicului… Astăzi am râs și am plâns, am trăit emoții tari transmise de actorii noștri. Aplauzele publicului. Vă aparțin. „Prințul din Bubuieci” este mai mult decât o poveste de ficțiune. Este o explorare a unor teme universale, precum integrarea, diversitatea culturală și lupta împotriva nedreptății”, a spus Lilia Melnic.

„Atmosfera și emoția sălii de cinema te face să trăiești altfel filmul. Ne transportă în lumi diferite, ne fac să visăm și să reflectăm asupra lumii din jurul nostru”, a adăugat Nadia Renchez.

Amintim că, la Bălți, peste cinci sute de spectatori au aplăudat minute în șir filmul „Prințul din Bubuieci”, proiectat pe 22 și 23 februarie, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. După Bălți și Cahul, filmul va fi proiectat la Rezina, Soroca, Drochia și Ungheni.

#Printul din Bubuieci #cahul #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.