„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul. Ia-ți prietenii și hai la film!

„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul, pe 2 martie curent, după două seri cu săli pline la Bălți. Pelicula spune povestea lui Kofi Kompaore, un prinț african care ajunge în Moldova și se confruntă cu un sistem corupt și prejudecăți puternice. Filmul explorează teme universale, precum toleranța, iubirea, corupția și lupta pentru dreptate, având și momente subtile de umor care îl fac accesibil unui public larg.

În Cahul, pelicula va fi ecranizată la Palatul de Cultură, începând cu ora 19:00. Biletele le poți achiziționa pe iticket.md.

Iată ce spun cei care au văzut deja filmul.

„Prin filmul „Prințul din Bubuieci” ați reușit să atingeți coardele sufletești ale publicului… Astăzi am râs și am plâns, am trăit emoții tari transmise de actorii noștri. Aplauzele publicului. Vă aparțin. „Prințul din Bubuieci” este mai mult decât o poveste de ficțiune. Este o explorare a unor teme universale, precum integrarea, diversitatea culturală și lupta împotriva nedreptății”, a spus Lilia Melnic.

„Atmosfera și emoția sălii de cinema te face să trăiești altfel filmul. Ne transportă în lumi diferite, ne fac să visăm și să reflectăm asupra lumii din jurul nostru”, a adăugat Nadia Renchez.

Amintim că, la Bălți, peste cinci sute de spectatori au aplăudat minute în șir filmul „Prințul din Bubuieci”, proiectat pe 22 și 23 februarie, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. După Bălți și Cahul, filmul va fi proiectat la Rezina, Soroca, Drochia și Ungheni.

#Printul din Bubuieci #cahul #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.