„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul. Ia-ți prietenii și hai la film!

„Prințul din Bubuieci” ajunge și la Cahul, pe 2 martie curent, după două seri cu săli pline la Bălți. Pelicula spune povestea lui Kofi Kompaore, un prinț african care ajunge în Moldova și se confruntă cu un sistem corupt și prejudecăți puternice. Filmul explorează teme universale, precum toleranța, iubirea, corupția și lupta pentru dreptate, având și momente subtile de umor care îl fac accesibil unui public larg.

În Cahul, pelicula va fi ecranizată la Palatul de Cultură, începând cu ora 19:00. Biletele le poți achiziționa pe iticket.md.

Iată ce spun cei care au văzut deja filmul.

„Prin filmul „Prințul din Bubuieci” ați reușit să atingeți coardele sufletești ale publicului… Astăzi am râs și am plâns, am trăit emoții tari transmise de actorii noștri. Aplauzele publicului. Vă aparțin. „Prințul din Bubuieci” este mai mult decât o poveste de ficțiune. Este o explorare a unor teme universale, precum integrarea, diversitatea culturală și lupta împotriva nedreptății”, a spus Lilia Melnic.

„Atmosfera și emoția sălii de cinema te face să trăiești altfel filmul. Ne transportă în lumi diferite, ne fac să visăm și să reflectăm asupra lumii din jurul nostru”, a adăugat Nadia Renchez.

Amintim că, la Bălți, peste cinci sute de spectatori au aplăudat minute în șir filmul „Prințul din Bubuieci”, proiectat pe 22 și 23 februarie, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”. După Bălți și Cahul, filmul va fi proiectat la Rezina, Soroca, Drochia și Ungheni.

#Printul din Bubuieci #cahul #film

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.