Prințul Harry a dat lovitura pe piața financiară: Devine bancher?

Meghan Markle și Prințul Harry și-au respectat partea lor de înțelegere și au „îndeplinit” promisiunea pe care au făcut-o publicului. Cuplul de Sussex a fost pe prima pagină a ziarelor în această săptămână după ce au anunțat într-un interviu exclusiv acordat New York Times că vor deveni parteneri la o firmă de investiții sustenabile. Cei doi au anunțat noul rol de angajare declarând: „Când investim unii în alții, schimbăm lumea”, relatează The Express, citat de evz.ro.

Firma Ethic, despre ea fiind vorba, susține că oferă consultanță clienților cu privire la modul în care să își investească banii în mod mai sustenabil, acordând prioritate unor probleme precum schimbările climatice și drepturile omului. Ducele și ducesa de Sussex au fost numiți „parteneri de impact” ai firmei și au investit deja în companie.

„Își îndeplinesc promisiunea”/„Prin faptul că este bancher?”

Becca Hutson, prezentatoarea GB News, a declarat: „Am fost foarte bucuroasă (…). Cred că acest lucru este absolut minunat. În primul rând, nu știm dacă sunt plătiți sau dacă nu sunt plătiți deloc. Ei câștigă o sumă frumușică din celelalte contracte pe care le au. Cred că este minunat, Harry și Meghan își îndeplinesc promisiunea pe care ne-au făcut-o tuturor atunci când au lansat Fundația Archewell”.

Gazda GB News, Dan Wootton, a pus la îndoială comentariile doamnei Hutson: „Prin faptul că este bancher?”

Prezentatoarea a ripostat: „Este vorba despre a investi în cauze precum egalitatea de gen, egalitatea rasială și schimbările climatice. Este vorba de finanțarea efectivă a unor cauze”.

Ce au promis Meghan și Harry fanilor

Luna trecută, cuplul a fost inclus pe lista celor mai influente 100 de persoane din revista TIME. Ducele și ducesa de Sussex au fost recunoscuți pentru activitatea lor caritabilă prin intermediul organizației non-profit, Archewell Foundation.

Cuplul regal a investit de mult timp foarte mult timp în susținerea activităților caritabile, cerând chiar binevoitorilor să doneze pentru o organizație caritabilă pentru a marca ziua nunții lor în 2018, iar una dintre primele întreprinderi pe care Harry și Meghan le-au anunțat după plecarea lor din familia regală a fost crearea organizației non-profit în 2020.

#bancher #piața financiară #prinț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.