Probleme mari: 55% dintre firme spun că nu mai fac față cererii scăzute și lipsei de muncitori

Managerii din principalele sectoare ale economiei Republicii Moldova anticipează o evoluție moderat pozitivă pentru trimestrul IV 2025, în special în industrie și construcții, dar și o relativă stabilitate pe piața muncii și în comerțul cu amănuntul, anunță Biroul Național de Statistică.

Pentru trimestrul IV 2025, managerii din industria prelucrătoare se așteaptă la o creștere moderată a situației economice (+8%) și a veniturilor din vânzări (+6%), însoțită de o majorare a prețurilor produselor industriale (+7%). Numărul de angajați va rămâne relativ stabil (+2%), semn că sectorul se consolidează după o perioadă de incertitudine.

În sectorul construcțiilor, tendința este similară. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+6%), stabilitate a veniturilor (+5%) și o ușoară majorare a prețurilor lucrărilor (+4%). Numărul de salariați este așteptat să se mențină la același nivel (0%), ceea ce arată o stagnare pe piața forței de muncă în domeniu.

În comerțul cu amănuntul și servicii, managerii indică o stabilitate a activității economice (+5%) și a veniturilor (+4%), însă semnalează o scădere ușoară a numărului de salariați (-3%), în condițiile în care prețurile de vânzare ar putea continua să crească (+4%).

După dimensiunea întreprinderilor, cele mijlocii și mari se arată cele mai optimiste: întreprinderile mijlocii (50–249 salariați) estimează o creștere de +17% a activității și +12% la venituri, întreprinderile mari (peste 250 salariați) prevăd o creștere de +12% și +14% la venituri, întreprinderile mici (10–49 salariați) anticipează o creștere modestă de +6%, dar o scădere de -5% a numărului de angajați și microîntreprinderile (sub 9 salariați) mizează pe stabilitate generală (+4%).

În trimestrul III 2025, 54,6% dintre respondenți au raportat limitări în activitatea economică. Principalele obstacole identificate: cererea insuficientă pe piață – 33,9%, probleme financiare – 22,8%, lipsa forței de muncă calificate – 21,3%, impactul indirect al războiului din Ucraina – 9,3% și deficitul de spații și echipamente – 3,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#manageri #companii #economii #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, afirmă că salariul de aproximativ 50.000 de lei pe care îl primește în funcția publică este suficient în contextul economic al Republicii Moldova, însă nu reflectă nivelul de responsabilitate al poziției. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Ziarul de Gardă, unde oficialul a vorbit despre diferența majoră dintre veniturile din sectorul privat și cele din funcția publică.

Junghietu a precizat că anterior avea un salariu de circa 12.000 de euro pe lună, iar după preluarea funcției de ministru a fost nevoit să-și ajusteze cheltuielile la noile realități financiare. „Acum trăiesc din salariul de ministru”, a declarat acesta, menționând că nivelul costului de viață din Republica Moldova este mai redus comparativ cu orașe precum Madrid sau Haga.

În același timp, ministrul consideră că remunerația este adecvată raportată la situația economică a țării, însă insuficientă dacă este analizată prin prisma responsabilităților funcției. „Reieșind din realitățile economice ale țării, este suficientă, dar reieșind din gradul de responsabilitate, nu”, a explicat Junghietu.

Oficialul a subliniat că, în sectorul energetic, responsabilitățile sunt considerabile, făcând referire la proiecte de amploare, de ordinul miliardelor de dolari, pe care le-a gestionat anterior în cariera sa din mediul privat.

#minister #salariu #bani