Producătorii europeni de medicamente generice au avertizat că ar putea înceta să mai producă anumite medicamente generice ieftine, din cauza creşterii costurilor la electricitate, şi în paralel au cerut revizuirea modului de stabilire a preţurilor, aceasta fiind ultima industrie care cere ajutor în contextul agravării crizei energetice, transmite Reuters.
Medicines for Europe, organizaţia de lobby a industriei medicamentelor, ce reprezintă companii precum Teva, Sandoz sau Kabi, a trimis marţi o scrisoare deschisă miniştrilor Energiei şi Sănătăţii din statele UE, înaintea reuniunii extraordinare de vineri, în care cer măsuri pentru reducerea poverii reprezentate de costurile la electricitate. Scrisoarea a fost trimisă şi unor importanţi comisari europeni.
Preţurile la electricitate au crescut de zece ori pentru anumite fabrici de medicamente din Europa, iar costurile cu materiile prime au înregistrat o creştere cuprinsă între 50% şi 160%, se arată în scrisoarea trimisă de Medicines for Europe.
Asociaţiile producătorilor de medicamente generice din statele membre cer de asemenea autorităţilor sanitare naţionale să dea dovadă de o mai mare flexibilitate când vine vorba de preţul medicamentelor, susţine Medicines for Europe.
„Am putea înceta să mai producem trei, poate cinci, medicamente din cauza impactului direct şi indirect al creşterii costurilor la energie”, a declarat Elisabeth Stampa, director executiv la Medichem SA, un producător de medicamente generice şi ingrediente farmaceutice din Barcelona, Spania.
Directorul general de la Medicines for Europe, Adrian Van Den Hoven, a declarat pentru Reuters că explozia costurilor la energie afectează un sector care a fost forţat să se consolideze din cauza presiunii preţurilor, făcând piaţa mai vulnerabilă la întreruperile de aprovizionare.
Medicamentele generice reprezintă aproximativ 70% din toate medicamentele eliberate în Europa, multe dintre ele tratând afecţiuni grave, precum infecţii sau cancer, dar reprezintă doar 29% din notele de plată cu medicamentele din regiune, susţine Medicines for Europe.
Creşterea costurilor cu energia riscă să submineze o recentă strategie destinată creşterii producţiei de medicamente în Europa pentru a face regiunea mai autonomă, după ce pandemia de COVID-19 a scos la lumină dependenţa de furnizorii din străinătate şi a dus la perturbarea anumitor lanţuri de aprovizionare.
Infuziile standard pentru spitale se numără printre medicamentele ce necesită o mare cantitate de energie pentru a fi produse, pentru că au nevoie să fie încălzite şi răcite pentru a fi sterile. Acelaşi lucru este valabil pentru procesele de fermentare care stau la baza unor antibiotice utilizate în mod frecvent, a dezvăluit Adrian Van Den Hoven.
Elisabeth Stampa, director executiv la Medichem SA, spune că efectele energiei scumpe variază de la tarifele mai mari pentru shipping până la subcontractorii care percep cu 30% mai mult pentru eliminarea deşeurilor. Stampa nu a dorit să dezvăluie numele medicamentelor care ar putea fi afectate în cadrul procesului anul de revizuire a portofoliului, dar a spus că clienţii vor primi un preaviz de şase până la 12 luni pentru a găsi un nou furnizor, dacă un produs va fi eliminat.
Preşedintele Asociaţiei Industriei Farmaceutice Italiene, Marcello Cattani, a precizat că în acest an costurile cu energia sunt de şapte ori mai mari decât anul trecut, în timp ce dolarul american, în care sunt plătite de obicei ingredientele internaţionale, s-a apreciat în raport cu euro.
