Producătorii europeni de medicamente generice vor reduce producția

Producătorii europeni de medicamente generice au avertizat că ar putea înceta să mai producă anumite medicamente generice ieftine, din cauza creşterii costurilor la electricitate, şi în paralel au cerut revizuirea modului de stabilire a preţurilor, aceasta fiind ultima industrie care cere ajutor în contextul agravării crizei energetice, transmite Reuters.

Medicines for Europe, organizaţia de lobby a industriei medicamentelor, ce reprezintă companii precum Teva, Sandoz sau Kabi, a trimis marţi o scrisoare deschisă miniştrilor Energiei şi Sănătăţii din statele UE, înaintea reuniunii extraordinare de vineri, în care cer măsuri pentru reducerea poverii reprezentate de costurile la electricitate. Scrisoarea a fost trimisă şi unor importanţi comisari europeni.

Preţurile la electricitate au crescut de zece ori pentru anumite fabrici de medicamente din Europa, iar costurile cu materiile prime au înregistrat o creştere cuprinsă între 50% şi 160%, se arată în scrisoarea trimisă de Medicines for Europe.

Asociaţiile producătorilor de medicamente generice din statele membre cer de asemenea autorităţilor sanitare naţionale să dea dovadă de o mai mare flexibilitate când vine vorba de preţul medicamentelor, susţine Medicines for Europe.

„Am putea înceta să mai producem trei, poate cinci, medicamente din cauza impactului direct şi indirect al creşterii costurilor la energie”, a declarat Elisabeth Stampa, director executiv la Medichem SA, un producător de medicamente generice şi ingrediente farmaceutice din Barcelona, Spania.

Directorul general de la Medicines for Europe, Adrian Van Den Hoven, a declarat pentru Reuters că explozia costurilor la energie afectează un sector care a fost forţat să se consolideze din cauza presiunii preţurilor, făcând piaţa mai vulnerabilă la întreruperile de aprovizionare.

Medicamentele generice reprezintă aproximativ 70% din toate medicamentele eliberate în Europa, multe dintre ele tratând afecţiuni grave, precum infecţii sau cancer, dar reprezintă doar 29% din notele de plată cu medicamentele din regiune, susţine Medicines for Europe.

Creşterea costurilor cu energia riscă să submineze o recentă strategie destinată creşterii producţiei de medicamente în Europa pentru a face regiunea mai autonomă, după ce pandemia de COVID-19 a scos la lumină dependenţa de furnizorii din străinătate şi a dus la perturbarea anumitor lanţuri de aprovizionare.

Infuziile standard pentru spitale se numără printre medicamentele ce necesită o mare cantitate de energie pentru a fi produse, pentru că au nevoie să fie încălzite şi răcite pentru a fi sterile. Acelaşi lucru este valabil pentru procesele de fermentare care stau la baza unor antibiotice utilizate în mod frecvent, a dezvăluit Adrian Van Den Hoven.

Elisabeth Stampa, director executiv la Medichem SA, spune că efectele energiei scumpe variază de la tarifele mai mari pentru shipping până la subcontractorii care percep cu 30% mai mult pentru eliminarea deşeurilor. Stampa nu a dorit să dezvăluie numele medicamentelor care ar putea fi afectate în cadrul procesului anul de revizuire a portofoliului, dar a spus că clienţii vor primi un preaviz de şase până la 12 luni pentru a găsi un nou furnizor, dacă un produs va fi eliminat.

Preşedintele Asociaţiei Industriei Farmaceutice Italiene, Marcello Cattani, a precizat că în acest an costurile cu energia sunt de şapte ori mai mari decât anul trecut, în timp ce dolarul american, în care sunt plătite de obicei ingredientele internaţionale, s-a apreciat în raport cu euro.

#medicamente generice #producere #producatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija atrage atenția că subvențiile în agricultură nu sunt „cadouri politice”, ci investiții cu randament real pentru economie. Într-o analiză publicată recent, acesta explică faptul că fiecare leu direcționat spre agricultură generează efecte multiplicatoare. Este vorba de mișcarea capitalului privat, creează locuri de muncă în mediul rural, stimulează exporturile și alimentează bugetul de stat prin taxe, accize și venituri valutare. Neplata acestor subvenții are efectele inverse – falimente, scăderea exporturilor, pierderea bazei fiscale și migrația accelerată.

Potrivit lui Rija, blocarea subvențiilor împinge fermierii spre insolvență, iar întreaga economie rurală intră într-un cerc vicios. „Când statul menține un aparat birocratic supradimensionat și nu își onorează obligațiile, el mută bani din economia reală în consum administrativ steril, adică în zone care nu produc valoare”, afirmă economistul.

Acesta subliniază că subvențiile sunt, din punct de vedere economic, investiții care generează fluxuri multiple: duc la achiziția de motorină, inputuri, semințe, echipamente agricole, susțin lanțurile de depozitare, procesare și export, iar prin aceste procese banii „se întorc în economie de mai multe ori”.

Rija avertizează că întârzierea rambursării subvențiilor riscă să provoace falimente în lanț și o reducere semnificativă a exporturilor agroalimentare, ceea ce ar diminua drastic baza impozabilă. „Sprijinul agricol nu este un favor. Este motorul de pornire al economiei reale”, susține acesta.

Economistul identifică și surse clare de finanțare care ar permite acoperirea rapidă a restanțelor – estimate la circa 1,9 miliarde lei – și stabilizarea fondului anual de subvenționare. Printre acestea: optimizarea aparatului administrativ: Moldova are 34.696 de funcționari publici. O reducere de doar 5–10% din cheltuielile administrative ar genera economii de câteva sute de milioane de lei anual, reformarea cheltuielilor MAI: Republica Moldova cheltuie aproape dublu față de media UE raportat la PIB pentru poliție. Conform unui raport IDIS Viitorul, alinierea la media europeană ar economisi până la 1 miliard de lei anual și combaterea evaziunii fiscale: economia subterană provoacă pierderi de miliarde. Recuperarea a doar 5% ar aduce bugetului 400–600 milioane lei anual justarea modului de redistribuire a accizelor și TVA: fără a crește taxele pentru populație, redirecționarea a 1–2% din acciza la carburanți și a unei fracțiuni mici din TVA ar asigura încă 300–700 milioane lei anual.

În total, aceste măsuri ar putea genera un spațiu fiscal suplimentar de 1,3–2,5 miliarde lei pe an, suficient pentru a achita restanțele și pentru a crește fondul de subvenții.

Rija propune și un set de acțiuni urgente: o rectificare bugetară imediată, contractarea unui împrumut intern pe termen scurt, înghețarea investițiilor publice neesențiale și introducerea unui procent fix din TVA și accize destinat anual agriculturii. De asemenea, economistul cere un audit public al cheltuielilor administrative și ale MAI pentru identificarea reală a risipei bugetare.

Analiza concluzionează că subvențiile agricole nu reprezintă o povară, ci un accelerator al creșterii economice. „Problema nu este lipsa banilor, ci felul în care sunt cheltuiți. Subvențiile sunt investiții cu efect imediat și multiplicator ridicat, iar întârzierea lor pune frână economiei”, avertizează Iurie Rija.