Profesorii ar putea avea salarii mai mari în 2026. Perciun: Se discută și extinderea programului ”Prima Casă”

03 Nov. 2025, 15:15
 // Categoria: Homepage // Autor:  Grîu Tatiana
03 Nov. 2025, 15:15 // Homepage //  Grîu Tatiana

Salariile profesorilor ar putea crește în anul 2026, însă mărimea exactă a majorării urmează să fie stabilită după ce Guvernul va aproba proiectul Legii bugetului de stat. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a precizat că subiectul este acum în faza de discuții și negocieri.

„În ultimii patru ani am pus accent pe acest aspect și am avut o creștere cumulativă de 60%. În 2026, ne dorim să oferim o majorare pe măsura așteptărilor cadrelor didactice. Vom ști mai clar cât va constitui aceasta odată ce vom avea noua lege a bugetului. În prezent suntem în etapa de discuții și negocieri, inclusiv cu sindicatele din educație”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a precizat că până la sfârșitul lunii noiembrie ar putea fi anunțate detalii concrete despre noua creștere salarială, în funcție de resursele disponibile.

Totodată, Perciun a remarcat o creștere a interesului tinerilor pentru profesia didactică. „În 2025 avem un record absolut — 420 de tineri au ales să fie repartizați în școli, comparativ cu o medie anterioară de 330-340. Este rezultatul majorării indemnizației de repartizare la 200 000 de lei și al dialogului constant cu viitorii absolvenți”, a spus ministrul. Guvernul examinează și posibilitatea de a acorda indemnizații diferențiate, în special pentru disciplinele unde există lipsă acută de cadre, precum matematica, fizica, biologia sau chimia.

De asemenea, se discută acordarea unor facilități profesorilor în cadrul programului „Prima Casă”: ”Examinăm oportunitatea și posibilitatea extinderii lui și în direcția cadrelor didactice”.

Precizăm că ultima majorare a salariilor cadrelor didactice, de 15%, a fost aplicată la 1 ianuarie 2025.

Potrivit unui clasament realizat de platforma internațională Numbeo, salariul mediu lunar în Republica Moldova este de 728 de dolari, de aproape nouă ori mai mic decât în Elveția și semnificativ sub nivelul din România sau Bulgaria.

Pentru cele mai importante știri, 

abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!