Profetul Sturza o ia înaintea lui Parlicov: Moldova și Transnistria scapă de pericolul unei crize energetice

Fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, a dat asigurări astăzi că atât Republica Moldova, cât și Transnistria, vor beneficia de gaze naturale pe durata iernii, evitânduse astfel o potențială „catastrofă umanitară și energetică” pe ambele maluri ale Nistrului. Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului pentru Integrare Europeană, desfășurat la Chișinău.

„Vreau să vă dau o noutate bună: Transnistria și, respectiv, R. Moldova, vor avea gaze la iarnă. Astfel, va fi evitată o catastrofă umanitară și energetică. Acest lucru denotă maturitatea conducerii Republicii Moldova și înțelegerea faptului că orice politică are limitele ei”, a spus Ion Sturza, subliniind importanța acestui demers pentru stabilitatea energetică a regiunii.

Fostul premier a apelat la susținerea acestui efort al autorităților, menționând că asigurarea căldurii și păcii pe ambele maluri ale Nistrului reprezintă o prioritate în această perioadă crucială.

Ieri, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avut o întâlnire de lucru cu președintele Gazprom, Alexei Miller. Părțile au discutat despre livrările de gaze naturale în Republica Moldova (în regiunea transnistreană) în baza contractului existent după 1 ianuarie, în special în cazul în care tranzitul prin Ucraina este întrerupt.

Kievul intenționează să suspende tranzitul de gaze rusești pe teriotoriul său din 1 ianurie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #gaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în trading și crypto, Alexandru Ignat, CEO-ul Double Case, avertizează că fenomenul escrocheriilor financiare este mai grav decât arată mesajele oficiale recente și spune că Republica Moldova a devenit vulnerabilă în contextul actualului cadru legislativ.

Într-o analiză publicată de The List, Ignat confirmă creșterea cazurilor de fraudă și susține că metodele utilizate de escroci sunt tot mai sofisticate, inclusiv prin apeluri telefonice, branding fals și manipulare online. Potrivit lui, problema este amplificată de faptul că există o dorință reală a populației de a investi, însă nivelul de educație financiară rămâne redus.

Expertul atrage atenția că legislația adoptată în 2025 interzice anumite instrumente financiare derivate pentru investitorii de retail, dar nu oprește investițiile în sine. Astfel apare un paradox: actorii locali sunt restricționați, în timp ce platformele din exterior continuă să contacteze cetățeni moldoveni și să le propună investiții riscante.

„Restricțiile nu reduc dorința de a investi – uneori o amplifică”, susține Ignat, explicând că, în lipsa alternativelor reglementate, oamenii ajung să investească în oferte găsite online.

În opinia expertului, soluția ar fi reevaluarea urgentă a cadrului legal și eliminarea prevederilor care au creat un vid operațional.

„Legea nu reduce riscul, ci îl exportă”, afirmă acesta, adăugând că piața nu dispare, ci se mută în afara jurisdicției, unde investitorii sunt mai puțin protejați.

Amintim că Președinția Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei au emis avertizări privind creșterea alarmantă a cazurilor de escrocherii financiare și a ofertelor suspecte de investiții care circulă în spațiul public.

Președinta Maia Sandu a subliniat într-o declarație oficială că „doar hoții cer bani, parole sau promit câștiguri rapide prin telefon sau internet”, atrăgând atenția asupra riscurilor la care se expun cetățenii dacă răspund unor astfel de propuneri.

Banca Națională a Moldovei a emis, de asemenea, un comunicat în care precizează că nu contactează persoanele pentru a le propune investiții, nu solicită plăți sau transferuri de bani, nu acordă credite și nu intermediază contractarea produselor financiare, iar instituția nu oferă produse investiționale către public. BNM a reiterat că investițiile în criptovalute nu sunt reglementate în Republica Moldova, iar fondurile utilizatorilor nu beneficiază de protecție în acest context. Aceste avertizări oficiale vin pe fondul unor oferte tot mai frecvente și agresive, mai ales prin apeluri telefonice, mesaje sau rețele sociale, care promit câștiguri rapide și sigure.