Profit pe hârtie, risc pentru buget. Companiile de stat care pot exploda fiscal

03 Ian. 2026, 11:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:37 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor recunoaște că o parte importantă dintre întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat rămân o vulnerabilitate pentru bugetul public, chiar dacă unele raportează profituri. Analiza vizează rezultatele financiare pe 2024 pentru 91 de întreprinderi de stat, 15 societăți cu capital majoritar de stat și 13 societăți cu capital integral de stat

Per ansamblu, întreprinderile de stat au raportat un profit brut de 1,17 miliarde lei, însă cu 228,5 milioane lei mai mic față de 2023, în timp ce societățile comerciale au înregistrat un profit brut de 1,89 miliarde lei, în creștere cu aproape 864 milioane lei. Cu toate acestea, tabloul general este dezechilibrat: doar 61,7% dintre entități au lucrat cu profit, iar 38,3% au generat pierderi totale de 883,3 milioane lei

Cea mai mare „gaură” rămâne Calea Ferată din Moldova, care a înregistrat în 2024 pierderi nete de 322,6 milioane lei, mai mult decât dublu față de anul precedent. Documentul avertizează explicit că întreprinderea „continuă să întâmpine dificultăți la onorarea angajamentelor asumate”, iar indicatorii financiari se deteriorează accelerat

Un caz sensibil este Termoelectrica. Deși compania a raportat un profit net modest în 2024 (3,2 milioane lei), Ministerul Finanțelor semnalează că rezultatul pozitiv este fragil și ascunde probleme structurale. Termoelectrica are un nivel ridicat al datoriilor, inclusiv arierate istorice, iar indicatorii de lichiditate sunt influențați de reclasificarea unor datorii pe termen lung. În plus, compania operează într-un sector extrem de sensibil politic, unde tarifele reglementate pot fi ajustate cu întârziere, generând costuri nerecuperate care se transformă ulterior în presiune bugetară

Situații critice se atestă și la alte entități din sectorul energetic. Moldelectrica a trecut de la un profit net de 272 milioane lei în 2023 la pierderi de 62,2 milioane lei în 2024, pe fondul creșterii costurilor și reducerii altor venituri operaționale. La fel, Furnizarea Energiei Electrice Nord a înregistrat o prăbușire financiară: pierdere netă de 292,5 milioane lei în 2024, după un profit de aproape 250 milioane lei în anul precedent

Ministerul Finanțelor subliniază că o parte dintre aceste companii au grad înalt de îndatorare, lichiditate sub nivelul minim recomandat și marje operaționale negative, ceea ce le face vulnerabile la șocuri macroeconomice, fluctuații valutare și creșterea ratelor dobânzilor. În acest context, insolvența unor întreprinderi de stat este calificată drept risc bugetar-fiscal implicit cu impact potențial ridicat, întrucât Guvernul ar putea fi obligat să intervină financiar pentru a evita colapsul unor infrastructuri critice

Pentru a evalua exact amploarea riscurilor, Ministerul a aplicat teste de stres pentru cinci entități considerate „sistemice”: Energocom, Calea Ferată din Moldova, Fabrica de Sticlă din Moldova, Termoelectrica și Metalferos. Scenariile simulate arată că, în condiții macroeconomice nefavorabile, pierderile și necesarul de finanțare pot crește rapid, cu efect direct asupra bugetului de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Apr. 2026, 12:06
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Apr. 2026, 12:06 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La mai bine de trei luni de la intrarea în vigoare a legii privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, nici o structură nu a fost constituită în Republica Moldova, în contextul disputelor și al contestării actului normativ la Curtea Constituțională.

Secretarul de stat la Ministerul Agriculturii, Sergiu Gherciu, a declarat că autoritățile nu pot forța procesul și că totul depinde de inițiativa fermierilor.

„Atâta timp cât Curtea nu s-a expus, legea trebuie respectată. Constituirea camerelor ține de voința fermierilor. Ministerul va oferi suport acolo unde va fi necesar, dar nu obligă pe nimeni să le constituie”, a precizat oficialul.

Legea, promovată de fostul ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, a fost adoptată în martie 2025 și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. Documentul prevede crearea unor structuri de autoadministrare menite să reprezinte și să protejeze interesele agricultorilor.

Totuși, actul normativ a stârnit controverse în rândul fermierilor, în special din cauza prevederii care obligă proprietarii de terenuri agricole mai mari de 2 hectare să devină membri ai camerelor agricole.

În paralel, legea a fost contestată la Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Sesizarea a fost depusă pe 19 decembrie 2025 de un grup de deputați din fracțiunea „Partidul Nostru”, care consideră prevederile abuzive și cer verificarea constituționalității acestora.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!