Propaganda rusă din Transnistria, o nouă temă: Anexarea Republicii Moldova

Andrei Safonov, un deputat transnistrean și jurnalist cunoscut pentru poziții antiromânești, lansează noi acuzații nefondate, susținând că România ar avea planuri de „anexare” a Republicii Moldova. Safonov își bazează afirmațiile pe interpretări distorsionate ale evenimentelor și teorii conspiraționiste.

Safonov susține că negocierile pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă o „operațiune de acoperire” pentru presupusa „anexare” planificată de România.

Propagandistul transnistrean subliniază numirea unor oficiali moldoveni cu cetățenie română în poziții de conducere, prezentând acest aspect ca o infiltrare și control românesc în instituțiile cheie ale Republicii Moldova.

Safonov utilizează termenul „Anschluss” pentru a face o analogie între presupusa „anexare” a Republicii Moldova de către România și anexarea Austriei de către Al Treilea Reich. Această comparație este considerată o exagerare și o manipulare.

Propagandistul transnistrean sugerează că Occidentul și România urmăresc să stabilească un control strict asupra spațiului post-sovietic pentru a contracara Rusia.

Guvernul Republicii Moldova și oficialii români au respins vehement aceste acuzații, considerându-le complet nefondate și menite să creeze instabilitate.

Analizând afirmațiile lui Safonov, experții subliniază că acestea reprezintă eforturi de manipulare și propagandă menite să alimenteze tensiunile și să submineze eforturile de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Acuzațiile lui Safonov vin într-un context politic tensionat, iar interpretarea lor distorsionată servește intereselor propagandei rusești din regiunea Transnistria.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #propaganda #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.