Psihologia culorilor: cum îţi afectează starea de spirit şi cum să le alegi pe cele pentru casa ta

Culorile și emoțiile sunt strâns legate, în opinia psihologilor. Culorile calde pot evoca emoții diferite faţă de cele reci, iar culorile strălucitoare pot crea sentimente diferite prin comparaţie cu cele terne. Totul depinde de modul în care sunt utilizate. Ele ne pot face să ne simțim fericiți sau triști, flămânzi sau relaxați. Aceste reacții sunt înrădăcinate în efecte psihologice, condiționări biologice și amprente culturale. De aceea, este important să înțelegem efectele psihologice pe care le-ar putea avea culorile pentru o persoană obișnuită, precum și fundamentele teoriei culorilor și semnificațiile culorilor. Iată ce ar trebui să ştii când îţi amenajezi casa, scrie 9am.ro.

Culorile calde

Roșu, portocaliu și galben sunt toate culori calde. Acestea evocă adesea sentimente de fericire, optimism, dinamism și energie. Însă galbenul, roșul și portocaliul pot avea, de asemenea, un efect de captare a atenției și pot semnala pericolul sau te pot determina să acţionezi. Gândeşte-te, de exemplu, la semnele de circulaţie. Pe de altă parte, studiile au indicat faptul că roșul poate duce la o creştere a apetitului, aşa că este o culoare pe care ar trebui să o eviţi în bucătărie. Mai presus de orice, evită farfuriile roşii. Deşi aceste culori calde sunt asociate unor emoţii pozitive, este mai bine să le eviţi şi în dormitor, unde ai nevoie de nuanţe care să favorizeze relaxarea şi liniştea.

Culorile reci

Culorile reci includ verdele, albastrul și violetul. Aceste culori şi nuanţele derivate sunt de obicei calmante și liniștitoare, dar pot exprima și tristețe. Violetul este adesea folosit pentru a stimula creativitatea, deoarece este un amestec de albastru (calm) și roșu (dinamism), deci poţi folosi anumite accente de culoare în locul în care lucrezi sau în preajma biroului copilului tău. Albastrul şi nuanţele de bleu sunt ideale pentru dormitor, deoarece sunt relaxante, şi te vor ajuta să te bucuri de un somn mai odihnitor.

Culorile calmante

După cum spuneam, culorile reci, cum ar fi albastrul și verdele, te pot face să te simți calm, dar există o întreagă paletă de culori cu efect similar. Culorile pastelate derivate din acestea au, la rândul lor, un efect calmant și relaxant, aşa că poţi să le alegi pentru orice cameră din locuinţa ta. Culorile neutre precum albul şi bejul te pot face, de asemenea, să te simţi relaxat, fiind ideale pentru baie. Alege faianţă şi gresie în tonuri de bej, iar chiuveta pentru baia ta şi celelalte obiecte sanitare pot fi albe, ca să te relaxezi cât de mult se poate atunci când faci duş sau o baie fierbinte.

Culorile energizante

Culorile puternice și strălucitoare pot avea un efect puternic asupra emoțiilor tale. Culorile precum roșu aprins, galben strălucitor și verde neon te pot face să te simţi mai energizant și şi mai alert, însă trebuie să iei în considerare faptul că pot fi și iritante pentru ochi. Aceste culori îți vor atrage atenția și vor ieşi, cu siguranţă, în evidenţă. Culorile puternic pigmentate, puternice, precum albastru regal, turcoaz, magenta și verde smarald, pot avea un efect stimulant și te pot face să te simți reîmprospătat și energizat. Ele pot fi integrate în locuinţa ta ca accente de culoare, mai ales în combinaţie cu cele neutre sau cele calmante.

#culori #stare de spirit #design

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.