PSRM este acuzat că vrea să preia conducerea „Barza Albă”. Reacția Ministerului Economiei și Infrastructurii

04 Iun. 2021, 11:07
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
04 Iun. 2021, 11:07 // Actual //  MD Bani

Președintele Consiliului de Administrație al Societății pe Acțiuni „Barza Albă” din Bălți, Andrei Ivanicov, și-a dat demisia. Motivul demisiei ar fi presiunea politică din partea deputatului PSRM, Alexandr Usatîi, care pretinde la funcția de director general interimar al întreprinderii.

Andrei Ivanicov susține că asupra membrilor se exercită presiuni, de aceea ei ar fi votat în favoarea lui Usatîi.

„În cererea pe care am depus-o la APP am scris că nu sunt de acord cu eliberarea directorului interimar care este acum, pe care l-am numit abia două luni în urmă. Nu sunt de acord că în mod de urgență este numită o altă persoană la această funcție. Dacă nu greșesc, acest Alexandr Usatîi are speacilitatea de pedagog, în timp ce aici trebuie un specialist, vorbim de vinificație. Sunt de părerea că aici e nevoie de un om care să cucerească piața, să facă calitate, de un specialist într-un cuvânt. Înțeleg că se merge pe principiul de politică, dar consider că în așa funcție trebuie de numit un om din domeniu. La o astfel de întreprindere, producția căreia o scoatem peste hotare, trebuie să ne facă față”, a declarat președintele Consiliului de Administrație, Andrei Ivanicov, pentru Nordnews.

Astăzi, deputatul socialist Alexandr Usatîi urma să fie numit în funcția de director general interimar la Societatea pe Acțiuni „Barza Albă”, unul dintre cei mai mari producători de divin din Republica Moldova.

Referitor la acest subiect, Ministerul Economiei și Infrastructurii vine cu precizări pentru a informa corect cetățenii.

Iată cu ce precizări vine MEI:

Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, prevede  în art.7 alin.(2), că organul abilitat cu administrarea şi deetatizarea proprietății publice a statului este Agenția Proprietății Publice. În același articol, se menționează că Ministerul Economiei şi Infrastructurii promovează politica statului în domeniul administrării şi deetatizării proprietății publice.

De menționat că, Anexa nr.41 la Hotărârea Guvernului nr.902/2017 cu privire la organizarea şi funcționarea Agenției Proprietății Publice, stabilește expres lista societăților comerciale cu cota statului în capitalul social în care Agenția Proprietății Publice exercită funcția de deținător de acțiuni (părți sociale).

Suplimentar, în conformitate cu prevederile art.48 alin.(4) lit.c) din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, Adunarea generală a acționarilor, dacă statutul nu prevede altfel, aprobă regulamentul organului executiv al societății şi deciziile privind alegerea organului executiv şi numirea conducătorului acestuia sau încetarea înainte de termen a împuternicirilor lui, privind stabilirea cuantumului retribuției muncii lui, remunerației şi compensațiilor, privind tragerea lui la răspundere sau eliberarea de răspundere.

În concluzie, organul executiv (director/administrator) al societății pe acțiuni se alege de către Consiliul societății, iar contractul de muncă cu director/administrator se semnează de către președintele Consiliului.

 

Realitatea Live

21 Ian. 2026, 10:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Ian. 2026, 10:15 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!