Puterea cetățeniei! Unde pot călători moldovenii fără viză

Cetățenii statelor bogate au automat și cele mai puternice pașapoarte, iar calitatea de a fi cetățean al unei țări cu o economie puternică este o garanție pentru libera circulație în întreaga lume.

Indexul privind calitatea naţionalităţii, realizat de Henley and Partners, împarte beneficiile pe care apartenenţa la o anumită ţară le ofera cetăţenilor săi în patru: libertatea de a calatori, uşurinţa de a se stabili într-o altă ţara, putere economică şi dezvoltare individuală.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 47 în topul libertății de circulație. Moldovenii pot merge în 121 de țări fără viză.

Primul loc în clasament a fost ocupat de pașaportul japonez: deținătorii acestuia pot călători fără viză în 193 de țări ale lumii. Locul al doilea a fost împărțit de pașapoartele Coreei de Sud și Singapore (192 de țări fără viză). Pe locul trei cu posibilitatea de a călători fără viză în 190 de țări se află pașapoartele Germaniei, Spaniei, Finlandei, Italiei și Luxemburgului. Pe locul 15 – pașaportul Ciprului, 26 – pașaportul Bahamas, 38 – Serbia, 40 – Honduras.

Pașaportul britanic a fost ocupă locul șase (187 de țări), elvețian – pe locul șapte (186). Dintre țările fostei URSS, Lituania are cel mai „puternic” pașaport în ceea ce privește libertatea de călătorie. Permite călătoria fără viză în 182 de țări ale lumii (locul al zecelea). Estonia și Letonia se află pe linia a 11-a (181 de țări), Ucraina – pe a 35-a (144 de țări), Georgia – pe a 52-a (116 destinații fără viză), Belarus – pe 71 (78 de țări), Kazahstan – pe locul 73 (76 de țări).

Turkmenistanul are cel mai scăzut indicator dintre țările post-sovietice: pașaportul unui cetățean al acestei țări permite intrarea fără viză în doar 53 de state. Afganistanul are un anti-record absolut, de unde poți intra în 27 de țări fără viză.

Cetățenii Federației Ruse pot călători fără viză în 119 state și ocupă locul 50. Cetățenii din Afganistan pot călători fără viză în doar 27 de state și s-a clasat pe ultimul loc în topul libertății de circulație.

După cum notează Henley & Partners în raportul său, în ciuda faptului că pașapoartele din Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt în fruntea clasamentului, deținătorii lor au acum puține șanse să profite de granițele deschise din cauza consecințelor pandemiei. Cererea de călătorii aeriene internaționale de pasageri în regiunea Asia-Pacific a atins doar 17% din nivelurile de dinainte de pandemie și s-a situat sub 10% în cea mai mare parte a ultimilor doi ani.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#viză #moldoveni #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.