Puterea cetățeniei! Unde pot călători moldovenii fără viză

Cetățenii statelor bogate au automat și cele mai puternice pașapoarte, iar calitatea de a fi cetățean al unei țări cu o economie puternică este o garanție pentru libera circulație în întreaga lume.

Indexul privind calitatea naţionalităţii, realizat de Henley and Partners, împarte beneficiile pe care apartenenţa la o anumită ţară le ofera cetăţenilor săi în patru: libertatea de a calatori, uşurinţa de a se stabili într-o altă ţara, putere economică şi dezvoltare individuală.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 47 în topul libertății de circulație. Moldovenii pot merge în 121 de țări fără viză.

Primul loc în clasament a fost ocupat de pașaportul japonez: deținătorii acestuia pot călători fără viză în 193 de țări ale lumii. Locul al doilea a fost împărțit de pașapoartele Coreei de Sud și Singapore (192 de țări fără viză). Pe locul trei cu posibilitatea de a călători fără viză în 190 de țări se află pașapoartele Germaniei, Spaniei, Finlandei, Italiei și Luxemburgului. Pe locul 15 – pașaportul Ciprului, 26 – pașaportul Bahamas, 38 – Serbia, 40 – Honduras.

Pașaportul britanic a fost ocupă locul șase (187 de țări), elvețian – pe locul șapte (186). Dintre țările fostei URSS, Lituania are cel mai „puternic” pașaport în ceea ce privește libertatea de călătorie. Permite călătoria fără viză în 182 de țări ale lumii (locul al zecelea). Estonia și Letonia se află pe linia a 11-a (181 de țări), Ucraina – pe a 35-a (144 de țări), Georgia – pe a 52-a (116 destinații fără viză), Belarus – pe 71 (78 de țări), Kazahstan – pe locul 73 (76 de țări).

Turkmenistanul are cel mai scăzut indicator dintre țările post-sovietice: pașaportul unui cetățean al acestei țări permite intrarea fără viză în doar 53 de state. Afganistanul are un anti-record absolut, de unde poți intra în 27 de țări fără viză.

Cetățenii Federației Ruse pot călători fără viză în 119 state și ocupă locul 50. Cetățenii din Afganistan pot călători fără viză în doar 27 de state și s-a clasat pe ultimul loc în topul libertății de circulație.

După cum notează Henley & Partners în raportul său, în ciuda faptului că pașapoartele din Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt în fruntea clasamentului, deținătorii lor au acum puține șanse să profite de granițele deschise din cauza consecințelor pandemiei. Cererea de călătorii aeriene internaționale de pasageri în regiunea Asia-Pacific a atins doar 17% din nivelurile de dinainte de pandemie și s-a situat sub 10% în cea mai mare parte a ultimilor doi ani.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#viză #moldoveni #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.