Puterea cetățeniei! Unde pot călători moldovenii fără viză

Cetățenii statelor bogate au automat și cele mai puternice pașapoarte, iar calitatea de a fi cetățean al unei țări cu o economie puternică este o garanție pentru libera circulație în întreaga lume.

Indexul privind calitatea naţionalităţii, realizat de Henley and Partners, împarte beneficiile pe care apartenenţa la o anumită ţară le ofera cetăţenilor săi în patru: libertatea de a calatori, uşurinţa de a se stabili într-o altă ţara, putere economică şi dezvoltare individuală.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 47 în topul libertății de circulație. Moldovenii pot merge în 121 de țări fără viză.

Primul loc în clasament a fost ocupat de pașaportul japonez: deținătorii acestuia pot călători fără viză în 193 de țări ale lumii. Locul al doilea a fost împărțit de pașapoartele Coreei de Sud și Singapore (192 de țări fără viză). Pe locul trei cu posibilitatea de a călători fără viză în 190 de țări se află pașapoartele Germaniei, Spaniei, Finlandei, Italiei și Luxemburgului. Pe locul 15 – pașaportul Ciprului, 26 – pașaportul Bahamas, 38 – Serbia, 40 – Honduras.

Pașaportul britanic a fost ocupă locul șase (187 de țări), elvețian – pe locul șapte (186). Dintre țările fostei URSS, Lituania are cel mai „puternic” pașaport în ceea ce privește libertatea de călătorie. Permite călătoria fără viză în 182 de țări ale lumii (locul al zecelea). Estonia și Letonia se află pe linia a 11-a (181 de țări), Ucraina – pe a 35-a (144 de țări), Georgia – pe a 52-a (116 destinații fără viză), Belarus – pe 71 (78 de țări), Kazahstan – pe locul 73 (76 de țări).

Turkmenistanul are cel mai scăzut indicator dintre țările post-sovietice: pașaportul unui cetățean al acestei țări permite intrarea fără viză în doar 53 de state. Afganistanul are un anti-record absolut, de unde poți intra în 27 de țări fără viză.

Cetățenii Federației Ruse pot călători fără viză în 119 state și ocupă locul 50. Cetățenii din Afganistan pot călători fără viză în doar 27 de state și s-a clasat pe ultimul loc în topul libertății de circulație.

După cum notează Henley & Partners în raportul său, în ciuda faptului că pașapoartele din Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt în fruntea clasamentului, deținătorii lor au acum puține șanse să profite de granițele deschise din cauza consecințelor pandemiei. Cererea de călătorii aeriene internaționale de pasageri în regiunea Asia-Pacific a atins doar 17% din nivelurile de dinainte de pandemie și s-a situat sub 10% în cea mai mare parte a ultimilor doi ani.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#viză #moldoveni #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.