Puterea cetățeniei! Unde pot călători moldovenii fără viză

Cetățenii statelor bogate au automat și cele mai puternice pașapoarte, iar calitatea de a fi cetățean al unei țări cu o economie puternică este o garanție pentru libera circulație în întreaga lume.

Indexul privind calitatea naţionalităţii, realizat de Henley and Partners, împarte beneficiile pe care apartenenţa la o anumită ţară le ofera cetăţenilor săi în patru: libertatea de a calatori, uşurinţa de a se stabili într-o altă ţara, putere economică şi dezvoltare individuală.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 47 în topul libertății de circulație. Moldovenii pot merge în 121 de țări fără viză.

Primul loc în clasament a fost ocupat de pașaportul japonez: deținătorii acestuia pot călători fără viză în 193 de țări ale lumii. Locul al doilea a fost împărțit de pașapoartele Coreei de Sud și Singapore (192 de țări fără viză). Pe locul trei cu posibilitatea de a călători fără viză în 190 de țări se află pașapoartele Germaniei, Spaniei, Finlandei, Italiei și Luxemburgului. Pe locul 15 – pașaportul Ciprului, 26 – pașaportul Bahamas, 38 – Serbia, 40 – Honduras.

Pașaportul britanic a fost ocupă locul șase (187 de țări), elvețian – pe locul șapte (186). Dintre țările fostei URSS, Lituania are cel mai „puternic” pașaport în ceea ce privește libertatea de călătorie. Permite călătoria fără viză în 182 de țări ale lumii (locul al zecelea). Estonia și Letonia se află pe linia a 11-a (181 de țări), Ucraina – pe a 35-a (144 de țări), Georgia – pe a 52-a (116 destinații fără viză), Belarus – pe 71 (78 de țări), Kazahstan – pe locul 73 (76 de țări).

Turkmenistanul are cel mai scăzut indicator dintre țările post-sovietice: pașaportul unui cetățean al acestei țări permite intrarea fără viză în doar 53 de state. Afganistanul are un anti-record absolut, de unde poți intra în 27 de țări fără viză.

Cetățenii Federației Ruse pot călători fără viză în 119 state și ocupă locul 50. Cetățenii din Afganistan pot călători fără viză în doar 27 de state și s-a clasat pe ultimul loc în topul libertății de circulație.

După cum notează Henley & Partners în raportul său, în ciuda faptului că pașapoartele din Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt în fruntea clasamentului, deținătorii lor au acum puține șanse să profite de granițele deschise din cauza consecințelor pandemiei. Cererea de călătorii aeriene internaționale de pasageri în regiunea Asia-Pacific a atins doar 17% din nivelurile de dinainte de pandemie și s-a situat sub 10% în cea mai mare parte a ultimilor doi ani.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#viză #moldoveni #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reabilitarea segmentului de cale ferată de la Văleni este o prioritate strategică pentru anul 2026, iar nefuncționalitatea acestuia generează pierderi lunare de aproximativ 10 milioane de lei pentru Calea Ferată din Moldova, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea într-un video postat pe pagina ministerului pe care îl conduce.

Potrivit ministrului, lucrările de consolidare sunt complexe și presupun construirea și turnarea a aproximativ 900 de piloni, cu adâncimi mari, având lungimi cuprinse între 25 și 32 de metri, necesari pentru stabilitatea terasamentului. Până la venirea înghețurilor, în anul 2025, au fost executați circa 614 piloni, restul urmând să fie finalizați după reluarea lucrărilor, în condiții meteorologice favorabile.

„Trebuie să ținem cont în mod obligatoriu de condițiile meteo și să respectăm toate cerințele tehnologice. Produsul final trebuie să fie un terasament pe care să poată circula trenuri mai grele, cu un alt tonaj, la un nivel maxim de durabilitate față de cel proiectat inițial”, a subliniat Vladimir Bolea.

Ministrul a precizat că în 2026 tronsonul va fi finalizat și dat în exploatare, ceea ce va permite reluarea circulației feroviare pe acest segment esențial. Potrivit estimărilor economiștilor de la CFM, pierderile de aproximativ 10 milioane de lei lunar afectează nu doar compania feroviară, ci și agenții economici, întrucât tronsonul de la Văleni este unul de legătură pentru întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova.

„Sunt bani de care au nevoie căile ferate, dar și mediul de afaceri. Este un segment care conectează practic toată rețeaua feroviară a țării. Finalizarea acestui proiect va aduce un nou flux de venituri pentru CFM”, a mai declarat ministrul Infrastructurii.

Lucrările la tronsonul feroviar de la Văleni au început în 2025, iar autoritățile estimează că finalizarea acestora în 2026.

Un segment de 300 m de cale ferată de la Văleni a fost inundat în anul 2022, iar autoritățile au promis că în curând va fi deschis circulației feroviare, în condițiile în care va fi deschis și podul de la Cantemir la Fălciu pentru transportul de marfă în și dinspre România.

Povestea tronsonului din Sudul țării începe în 2007, când guvernarea comunistă decide ca proiectul construcției caii ferate Cahul-Giurgiulești este unul de importanță majoră pentru Moldova, care “va asigura securitatea economică a țării”.

În anii 2007-2009, pe timpul guvernării comuniste, statul a cheltuit peste jumătate de miliard de lei pentru construcţia tronsonului Cahul – Giurgiuleşti, dar el aşa şi nu a fost finalizat.