Puterea cetățeniei! Unde pot călători moldovenii fără viză

Cetățenii statelor bogate au automat și cele mai puternice pașapoarte, iar calitatea de a fi cetățean al unei țări cu o economie puternică este o garanție pentru libera circulație în întreaga lume.

Indexul privind calitatea naţionalităţii, realizat de Henley and Partners, împarte beneficiile pe care apartenenţa la o anumită ţară le ofera cetăţenilor săi în patru: libertatea de a calatori, uşurinţa de a se stabili într-o altă ţara, putere economică şi dezvoltare individuală.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 47 în topul libertății de circulație. Moldovenii pot merge în 121 de țări fără viză.

Primul loc în clasament a fost ocupat de pașaportul japonez: deținătorii acestuia pot călători fără viză în 193 de țări ale lumii. Locul al doilea a fost împărțit de pașapoartele Coreei de Sud și Singapore (192 de țări fără viză). Pe locul trei cu posibilitatea de a călători fără viză în 190 de țări se află pașapoartele Germaniei, Spaniei, Finlandei, Italiei și Luxemburgului. Pe locul 15 – pașaportul Ciprului, 26 – pașaportul Bahamas, 38 – Serbia, 40 – Honduras.

Pașaportul britanic a fost ocupă locul șase (187 de țări), elvețian – pe locul șapte (186). Dintre țările fostei URSS, Lituania are cel mai „puternic” pașaport în ceea ce privește libertatea de călătorie. Permite călătoria fără viză în 182 de țări ale lumii (locul al zecelea). Estonia și Letonia se află pe linia a 11-a (181 de țări), Ucraina – pe a 35-a (144 de țări), Georgia – pe a 52-a (116 destinații fără viză), Belarus – pe 71 (78 de țări), Kazahstan – pe locul 73 (76 de țări).

Turkmenistanul are cel mai scăzut indicator dintre țările post-sovietice: pașaportul unui cetățean al acestei țări permite intrarea fără viză în doar 53 de state. Afganistanul are un anti-record absolut, de unde poți intra în 27 de țări fără viză.

Cetățenii Federației Ruse pot călători fără viză în 119 state și ocupă locul 50. Cetățenii din Afganistan pot călători fără viză în doar 27 de state și s-a clasat pe ultimul loc în topul libertății de circulație.

După cum notează Henley & Partners în raportul său, în ciuda faptului că pașapoartele din Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt în fruntea clasamentului, deținătorii lor au acum puține șanse să profite de granițele deschise din cauza consecințelor pandemiei. Cererea de călătorii aeriene internaționale de pasageri în regiunea Asia-Pacific a atins doar 17% din nivelurile de dinainte de pandemie și s-a situat sub 10% în cea mai mare parte a ultimilor doi ani.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#viză #moldoveni #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, afirmă că sistarea importurilor de carne de pasăre din Ucraina arată cât de vulnerabilă este Republica Moldova în domeniul securității alimentare și că autoritățile trebuie să elaboreze urgent o strategie de autosuficiență.

„E nevoie de Strategia privind autosuficiență alimentară ca parte componentă a securității alimentare”, susține Slusari. Potrivit lui, în prezent Moldova depinde în proporție de aproximativ 30% de importurile de carne de pasăre, iar trei sferturi din aceste importuri provin din Ucraina.

El avertizează că producătorii locali au capacitatea de a înlocui o parte din importuri, însă nu imediat. „Producătorii autohtoni dispun de un potențial de înlocuire a importurilor, însă le-ar fi mai greu de făcut acest lucru imediat. Drept urmare, apar riscuri de deficit și creșterea prețurilor. Neoliberali din PAS vor striga că noi fără importuri nu putem trăi”, a declarat Slusari.

Fostul lider al fermierilor consideră că Ministerul Agriculturii ar fi trebuit deja să stabilească, împreună cu asociațiile de profil, o listă de produse agroalimentare ce pot fi asigurate aproape integral din producția internă. „Ministerul Agriculturii demult ar trebui să analizeze și să aprobe împreună cu asociațiile ramurale lista produselor agroalimentare, cu care țara poate fi aprovizionată la 90–100% din producere internă”, a menționat el.

Slusari pledează și pentru măsuri concrete de sprijin: „Era necesar de stabilit și măsurile financiare, tarifare și de alt gen – poziționare pe rafturi, anumite priorități la achiziții publice, programe de alimentare la școli și grădinițe – care ar permite să atingă acest rezultat de autosuficiență alimentară”.

Acesta mai afirmă că Republica Moldova are potențial de autoaprovizionare cu mai multe produse de bază. „Oare nu au producătorii autohtoni potențial pentru aprovizionarea aproape totală a țării cu făină, ulei vegetal, lapte, carne de pasăre, oaie și porc, multe fructe și legume? Repet, fiecare produs pentru autoaprovizionare urmează a fi discutat minuțios cu organizațiile profesionale. Se face o analiză detaliată a piețelor regionale și a situației reale în țară. Să nu cheltuim resurse pentru aventuri”, a precizat Slusari.

În opinia sa, este nevoie de o abordare sistemică și de corelarea acestei strategii cu alte politici din domeniu. „Abordarea sistemică este cheia succesului la orice reformă”, a conchis fostul director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”.

Ministerul Agriculturii a precizat astăzi că suspendarea temporară a importurilor dintr-o singură țară nu presupune automat apariția unui deficit pe piața internă. Operatorii economici ar putea compensa lipsa prin diversificarea surselor de import.