Puterea cetățeniei! Unde pot călători moldovenii fără viză

Cetățenii statelor bogate au automat și cele mai puternice pașapoarte, iar calitatea de a fi cetățean al unei țări cu o economie puternică este o garanție pentru libera circulație în întreaga lume.

Indexul privind calitatea naţionalităţii, realizat de Henley and Partners, împarte beneficiile pe care apartenenţa la o anumită ţară le ofera cetăţenilor săi în patru: libertatea de a calatori, uşurinţa de a se stabili într-o altă ţara, putere economică şi dezvoltare individuală.

Republica Moldova s-a clasat pe locul 47 în topul libertății de circulație. Moldovenii pot merge în 121 de țări fără viză.

Primul loc în clasament a fost ocupat de pașaportul japonez: deținătorii acestuia pot călători fără viză în 193 de țări ale lumii. Locul al doilea a fost împărțit de pașapoartele Coreei de Sud și Singapore (192 de țări fără viză). Pe locul trei cu posibilitatea de a călători fără viză în 190 de țări se află pașapoartele Germaniei, Spaniei, Finlandei, Italiei și Luxemburgului. Pe locul 15 – pașaportul Ciprului, 26 – pașaportul Bahamas, 38 – Serbia, 40 – Honduras.

Pașaportul britanic a fost ocupă locul șase (187 de țări), elvețian – pe locul șapte (186). Dintre țările fostei URSS, Lituania are cel mai „puternic” pașaport în ceea ce privește libertatea de călătorie. Permite călătoria fără viză în 182 de țări ale lumii (locul al zecelea). Estonia și Letonia se află pe linia a 11-a (181 de țări), Ucraina – pe a 35-a (144 de țări), Georgia – pe a 52-a (116 destinații fără viză), Belarus – pe 71 (78 de țări), Kazahstan – pe locul 73 (76 de țări).

Turkmenistanul are cel mai scăzut indicator dintre țările post-sovietice: pașaportul unui cetățean al acestei țări permite intrarea fără viză în doar 53 de state. Afganistanul are un anti-record absolut, de unde poți intra în 27 de țări fără viză.

Cetățenii Federației Ruse pot călători fără viză în 119 state și ocupă locul 50. Cetățenii din Afganistan pot călători fără viză în doar 27 de state și s-a clasat pe ultimul loc în topul libertății de circulație.

După cum notează Henley & Partners în raportul său, în ciuda faptului că pașapoartele din Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt în fruntea clasamentului, deținătorii lor au acum puține șanse să profite de granițele deschise din cauza consecințelor pandemiei. Cererea de călătorii aeriene internaționale de pasageri în regiunea Asia-Pacific a atins doar 17% din nivelurile de dinainte de pandemie și s-a situat sub 10% în cea mai mare parte a ultimilor doi ani.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#viză #moldoveni #pașaport

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.